tJW COPIL UCIS DE CURENTUL ELECTRIC. — (Vezi explicaţia).

Transcrição

Síiül XXVUJ. — Л о . 3 3
»
1
9 BANI m
TOATA TARA 5
L u mi.
tJW COPIL UCIS DE CURENTUL ELECTRIC. — (Vezi explicaţia).
lă August loi»
2. — No. 3 3 .
Luni, 15 August, l a i t
«u as» iapitav ce «neaissea» V* s » еаѴЫеѵеааваѵ «f f ă c u trei tăeturt
« п Ш В - s a i c t l é n a cal nSecati, c a u t ă
sal nseanjal m a ă departe? c a ceilalţi, раЧтиаопц. ţ i ( a r e ' ţ i v a continuai m e de Sk ne», p â a ă la- uraeffl". T o a t ă d u a
tetraile- JĂNŢ 1 » c h i a r TN alte oon- r e * şu d'aparueea. d u p » cradinţaţ aa, fu ea m i t , рШі d a furie şi de indig
C â n d d e m o n u l T i ţ g i ă t u K ^ , » d a t a ttaente. D e ce neta ? P e n t r u c ă a- uşsitat el Blestemară, f S a t u i a slaftaţ n a m . MBnief sale» d e j r e o l i dinain
c u primeles zile abi» l u i fciî% cad» fcmcî c ă a d se W>T întotasce îşi v o r dar petic ufeasă,. ţi miauërfoe <de ter* tea a a t a v i n s o i u l „ДЬпох" s e m e t a»
<B)bi cunasctnji c u neoblşnua» tjan'ătoare. Ş i ш а і m u l t î n e ă dbeât d ă u n a ş i o exespesave de t a e l moral,
asupra* Biuniresáöbi!;
d o rputea
te
taupull lor db perzeo», a i u r a sufltetuî de tutar, de exesoatbr. « a u B&stox de
Jele d e petmcexaş. de- s a n ă t e i a * dh Cale lor c v m t u B s I$Ê voir alcătui agă
fear
suflefls înşeftet,
ş i fmjat pé
ţ
a
t
,
eut
o
a
e
e
c
a
t
e
o
a
u r a aiulfittE.
p l a c e r » s a u de t a t e a » &nnbig< leinen»
Simttee- a d e s e a g i n g ă ş i a for l e g « № deget», de ей»е? d e u n copil; smiţea
;apre m u n t e satf spre- mare; ш і е й г Ш origfitaiä. Шт m a i s o n t a r ă t a f f
acea î n ă b u ş i r e egoistă de părinţi,
cartieru îtl f a c impresia, c ă s'au de c â t cu expresiunï de invidie : de el — d a r a t â t a timp cât se ştia
inatacabil, s e necăjîa d e această" tre ' cărora fiica le a n u n ţ ă că a făcut, fă
„X...
ştii
care
a
fost
î
n
Japonia",
jtransformat brusc într'un pustiu.
b u i n ţ ă de a iubi ce ferbe m e r e u î n ră el, şi fără c o n s i m ţ i m â n t u l lor, aS t r ă z i întregi îşi a r a t ă faţadele d r ă s a u „ Y . . . ştii care era S Ă fie î m p u ş
ele. Creatorul d u p ă părerea sa, n u legerea u n u l soţ.
cat
l
a
Agadir".
A
u
şi
el
atunci
dul
g u ţ e l o r l o r casa orbite de s u s p â n ă
zămislise femeia, de cât spre a ispiti
După cină, încercă să citească, fă
j o s de h â r t i a albastră, de t r a n s p a cea s a t i s f a c ţ i i de a auzi c u m li se ao m u l , şj. a-L puiae. 1а іп/-р.гг.ят<>
NJMENENEV
EITTEVE*
va*
vwefiiua»
a^EM^lat
r ă s ă p o a t ă r e u ş i ; e « e a ee*!- n r r a j t şl
rentele e f a e a a n ă d e ДОаявіа а в в а
K u 111 lealei a ă te a p r o p i i d e ele, m a i m a l t . C â n d c e a s o r n i c u l s u n ă oaa
trunste. P e trotuare elegantele ş i ' — D-ta, d r a g i i -аіааашшвн-JL, « a r e
d e c â t duJBÄ prealabile precatrţiijuii 10, "şl l u ă b a s t o n u l s ă u , o a d e v ă r a t ă
gentlemenii" s e răresc, i a r ş o s e a u a c u n o ş t i a ş a de І І В Е
defensive, p cu temerea d e a n u le m ă c i u c ă de stejar, d e care s e ser
r ă m â n e p r a d a сеіот cari nu. emi sau ,,— ce m a l faea р-іе-Йвш* # l a l e cădea î n cufesa lor.
v e a t o t d e a u n a î a escursiîle sale noc
M
u
l
a
y
Hafid
?"
grează oătre m u n t e , către m o ş i e s a n
F e m e i a eraj|>entru dânsul, cu a d e t u r n e , când m e r g e a l a câte u n b<aB
u
c
u
r
e
ş
t
e
a
n
u
l
c
a
r
a
RĂNETNC
tşe-tă
către cutare p l a j ă s t r ă i n ă şi u n t c a
vărat, identici* unei capcane, c u b r a .şSEEpriveawJBHsazănd reteveiul pe
plajă română. Atuncî e timpul c â n d vara î n B u c u r a a ^ . a^uigat s*. aarieV ţrfe rrrîftfs# ş f buzele deschise o m
în pumnul
auzi pe a t â ţ i a p r o n u n ţ â n d cu sinja- c ă s e r i d i c ă ş i ine x a r a a l u l p a i t i o M i n lui. N u era t a d u l g e n t decât peni
lnvârtindu-1
deferenta
a
s
t
a
w
e
c
a
f
e
a
s
a
\
.
î
n

jranţă fraza quasi-legendară : „HBu
religioase pe c a i s j u r ă m â n t u l ter
ca o moam a l e a i m e n l î n B u c u r e ş t i ! " V a f ! t â i Гай g ă s i t to$È E O J R I N A I Í a s z î , castitate, l i făeea, inofensive*,,dfce
şi scrâşs
ă
r
ă
m
â
i
v
a
r
a
TN
B
o
e
i
r
e
g
B
t
Лроі
m a l s u n t î n c ă d e s t u l de m u l ţ i B S t o a t a acestea, 1er t r a t a c u
dSâttV
Ш-аШИиіР»
u
n scaua,
aü
î
n
c
e
p
u
t
SĂ
s
e
dkd
t
I
n
cureştenaî ocupaţi, «anine vrea su- s e
p r i m e , p e n t r u c ă te s i m t e »
nt.
odihnească î n ааяаС OMnk 8Д cattn sfârşit i-au äcoextat
d o r u l d a ѵіаЩ: te ftadite fÉálaefor
G u p ă aoeseta» Аввівве poarta spre
c
a
r
e
se
d
ă
tu
t
a
r
a
r
al cutăiiel lacadl^ţC І к eanr ţp-afi
lor î n l ă i s t u u c , i a à n C
db
a ecşui-, d e x se o p r i în. p s a g , fascinat
ata tedeăznealai. s 4 e a o a r g »
eernkwi» ş £ de а е а а а Ж v e ş n t e ă g i a - de sptendfâa l u m i n ă a raaelor luneî,
pot d u c a ш М m ă c a r d o n * . « e a n a V
găîa,
tul, e a
î l « t a аa-^ ешвв e u . ' a e v e ^ d a e t t ' a c a r e ori,
«riba. B e altfel, a e t a «
t o a r o mancă, de zece l u a i .
di-алет
„ o 8 « р е г Ш R i a * еівиіі..
M a l s u n t î » e ă alţii — n e s p u s d a faeaer aavtiluţi:
O 'aaaţ miai»aa fii р е л ш а е - B l i a d e \
mulţi — cari a u l i t a t a i e a d e a-ai
щі. cuinnwiii > aeâ- eafcajjeiêlar, te a d s t r ă m u t a s ă l a ş u l , m ă e e * 15 rile, ori
Vms, t a . саша, secul, se- cont»»'
u n d e , a f a r ă d i a o s a s , d a r «avi s o n t
BOBjEtéeetae^. s№.aanţi
siliţi s ă r ă m a e . P a niHnüf*- нвЧГ
g ă nici datoria, n i c î o e n y f ü l i n
eraoţeaita* ş t a Ä s c a t d e e i a n d f o a aceştia Ж oiaigâ, mai <nr i r a H ţ
«LeeaiataL
frosaaeele- a n o p t t i a a toriile saü. m o d e s t i a a n a n e t . H a a e
GUY
pot consola d e c â t c u іЮваІ
£І?ХІ'Свп^рві ^РвіСѲі laí, 'flatafena SS- Stt*'êä^r
^^^^^ ЛЯШШ^care le-o* face b-artia a l b a s t r ă
au p u s - a şi e l l a ferestre, « • i
c w a - I d n e a , i « o d a S « e ACSRÉAQ î a j e a ,
.41
p r i l e j u l să-I u r m ă r e a s c ă t o a t e йтШ
•
' t e t o t e d e еееашіаге, «
i Ç S ^ f ^ ^ ^ '
SE» mi pnat îaa«UJ
de descoiorara p â n ă c â n t t e a f o n e »
.găoa% bafteeaea.
ínvenMÉe;: pe
gălbue. A t u n c i ferestreia p o t & la
c o v e t t î a toate f a p t e l e
twj—^_ j .-.„gr ^ - • • » • • . a » « » " - » ! * ^
»> căţat»a# pe
l u t eead. ttaaav a i a m i n a t e , atunci l u m e a s ' a tetőre, d a t a saJ*v
aàdiuBier e ă e u ţ e i «aie-,
f a r ă ca> aw-u- In 4•rb c. s. —
băl, a t u n c i sosec ş i e i d e l à t m a g i n L a-r f |Tr
i a r..-a»
g a T d e urii r a•a' ?t f^ r ^ l f a é a a a a > e ä a t t e i sal*-, r j e a i a d e a * a^fficioase- şi dulciţ făcând, s ă
şi
putut pătroada- l a spiriţnarele colţuri d e p ă m â n t î n
itnee te p l i n ă n o a p t e h i m i n o a s ă ţ i
9 nnpe"•'(*ce aeaav ka-uia c a i
с Г « с ierburile: uităreî ş i a l a d i s a n t ?
c a l d a , u n fel da răsuflare parfumată.
lenevii, © i n c â n d î n c â n d î ş i tcav
УШФ ciftaafK a a i a t din
. _
a ă respire cu putere, asd e a z ă prezenţa p r i n c o t e i »
arupdUtaase • s 4 f a c ă d i a e » o j l a c s j n l t a e n a ţ p r e c u m beţjaii aera vitră deschisă' te m i j l o c u l faţadei p a ş
c a s*, p o a t ă pătraaals
впГ; n ţ - f a c a câţrva p a ş i iaceţC, s a p i t
tii c a u n o c h i ü mare- гакіавсоііс.
1 e r jaaffi m a s a r ă : s c o p u e ü a , M t e n_
э a d B e m i s t ă f Я в * pt r w . l n ai
nauuinnl d'à еиЫіюиЖ c e - l Ь к о в • B e ş i voinţa. creatorulu£.
даега, e ă t a n d a p r o a p e ş i d » nepoată.
D a r existenţa, a s t a d e c â r t i t e a s Ш C f t a * c a t e o d a t ă 'şi f u e a a plieaba- raeecă. C â n d preeaaE o dogjenm
î i r â d e a î n n a s , si"eanaï?eïaB»BH
t n p l i a cûmo, s e opri
îngrozitoare, d a c ă n'ar a v e a f i p a r - вев p o a . alaeie bisericuţei Шт. eaa\ îd
e
ţile eî plăcute. бГйжЩ-ѵа t Ce s a u e - mxÉÉe a i t u n p u a c t d e l e É a l t a w ШHz a c o n t r a el, ea î l Ііааевеівіаавііа* p e n t r u a n n d i ' m p l a t o t î n c e n j u r a l iтйадйЫоаес,
facţie m a î m a r e ca. a c e i a d e a p o t o r t u r a m e r e u spiritul: , J * a a t r « c e ria.. a t r t n g n n t n a r in. nanjanâ «C nwfc
>s«awnatóai- a n a t Гаішіеі. g a t e ş şi t â n s e d a B u c a w ş t a f a ï lor, n u m a i a i tor, a ttsst О ш а п е ю в a c e a s t a * s f d t a l a c â a a t e t c ă u t a i n v o l u n t a r í
al^noajíüor »aniae:
In linişteaалчваіа «wr;; face oatordih- e u t o a t ă î u c o r d a t n a u n n t еша Ifeca- jeae e a această î m b r ă t e n n e ,
іщеіеіі Ihiiiiefl t h s p a # a . î n tot
n a u n e i ^ s g i a t u r i m o n d e n e . U i t ă p&ţăaavt, m e h i p n m d u - ţ l t a Ш І В Е С că f ă c e a 4 » astă datau:
ineeanaaaivaxăcăitaf t o r scurt ş i mccă satisfacţia anta le este i m p u s ă d e (âne l o c a l Dommiftrf, s p r a s a p a v e t s - de beţie dulce,
awiav,«»- caaa?pxfoţnaetQrl depărtate
împrejurBMi. ş i n'au a l t ă g r i j e deeat р ш и а С ф і p e са*в-4 g ă s î a е а ѵ а а р к і в е - a c e i a eœeatie deaţnjternitatr i
miteaaă in f^япвк ias.
iaiplainflĂTn
f i a In- o vnrzicâ de
s ă ae сойеате, uneori
dimineaţa, deaaaa.
II vorbea
АатшкатОшплвоЛіЩЛ
iritat ce- face- s ä visezi,
m a i ade*fseara» p e Calea Victoriei,
N i d «dată n ' a r fi muraanrat c u cum î l în1elfgnap<B»
cugafî, ssieenr uşoare şi
u n d e p o t - e ă c a l c e m a l liberi trotua t o a t a a c e s t e a , tntr'tm beaaspext d e
f a e a e r реаеаа^ tobiere la
rele, o r i in. localurile î n cari perso pioaatt staiiiinţă: „ П е а ш в е , puterea l ă t u r a t j ] » « A r a ^ <гатян1шГ. Eft o n t
H ascaltar d e b a v fScàïMiert* a-,
sărtôit-în.-SfsdaBBeea fieaeT clare.
nalul de serviciu e liber d e a fi î n t a eeaeenacgmită?*. C f ş i s p u n e a :
trecere din a p r i e ' e n u L івгімц ЯЬB>aetal 'с*'г«Астім,івиоіА-геа. cu
voe la ordinele lor. E î g u s t ă a t u n c î
„Sheet servitorul Bneenralui, s u a t rile, c u aeaav Serien»-âe-a, t r ă i e n
sfôixMaV-lMaaalpt dea seamă
b u c u r i a aceea-.-paradoxală d e a f i d a t o r eat c u n o s c modaWWţihi sate a e
pentru ee; я%епищш taeatt; fără nici
cineva, d a a face p e D o m n u l s a u procedase, s a u d e f e g a i d d a c ă a * c i t e a atât d ettbneritta^natnt- et.
Câta edatít. n a n ă d ^ t r a ^ f a n c n a o' energie-, iatBwft-de *аві» thrţele d i n D o a m n a « a r s - a » g ă s e ş t e acato u n d e le saur. Tetaii: %
Я ав p ă r e a
n u se duce nhaeriï. SonotesBiuL a c e s - crea* c u o l o g i c ă м > м я iliilB ş i n e - dnpă căte-o insectă d e емпе>. ş r a e a u | tl e ' e d â ^ . t n n ă n m n t o n n U e t e suflet de
a RATT»tneaoaeà..«Éta e a a e e z a , de a
ta b u r g h w B « о т ю о і е а А te p a r t » эгі>іеаШваге. Totaşă, c u v i n t e l e : „ D e tândui-o, Й s p u n e a i
.^Priveşte впсЬжіе, c â t e da- d e a v f '
de a c e i a -eă-o «ictâete a*V soarteï.
ce" ş i „ P e n t r u c ă " s e î n t â l n e a u m e g u t ă , z ă u , 'шйГ « o i e s'-o î m h w H t i i ^ oontemztta, a e a.admîi-a te sfârşit pe
ÜK -apera sa.
1
Se g a s e s t prantre «£ e i aiţf caxt r e u te eaintea preetaaai.
Ş i această tressaBjăV nwEeduaHnttia*-*"
vaiav leaceaagnl o n d u l a r e ! râu
B e e t e s a t u l zorilo» d i a t ă oneviafpt- tata, de a Лмеааов» яшпіа*' esn« ' ^&i» "
i a u î n g l a m ă j^ÄOirarak'dfe a.ffamane
ILTN p eІШас. nriteiatnav tteta. et lui» şerpuia- e tauaetnire de plopi m a pe loc şi ifiig, «cat p e t m i L des. către, nea s a , e r a ü f ă c u M - a c a t r « a irilfeitoiiiili
naaxurüa'tle
jesto^t Q* b n n c e . S a ă , aburi albi, pe
locurile tarde -s» pat. а в а а а а d e c o n eesoae ş i pline d e Jaaeaac deştentăriiei e a t . a a a a e t ă
te
teantert
razele І ш е І străbătându-le, le
aaacoace gr&ni %pati)-ae taeetteate?trastul adjus-îa
angcBtav fifcoâiMhi I strălucitori, răle» p i e i l e nwe<iиьa»Ь nan, s e r n e
t r e a l t e сехмйЁп» a&e&naeeaal
o d i n e i ^ Mna i a t ă « * într'o r i newanta p a z a - ш а п е а й c a a t â r n a ţ i de a s u p r a şi m
b u e să
î w a r a ş umhin mie— іГщі u
geafcra dórnak i l l e m ІІПІІ e e tteea# яяеяавіиГ a * * deetenlor,
acoperind
tot
l e g a n ţ ă сяш » « n a d l » ававвявів;
c u r s u l şerpettor a l apel, de un fel de
luî. P e n t r a . <aS m a i a u ä i $ F * o pJaV t a t . аввеаак G a r . » i m s e z o a n e oaW itaMf I n a ö n n e a . fl ІпшшваШвіа cm
emafc- tnaaaor trebuinţe- m l e t n l i peecanţiune c a n e n o a t e l u i vată, u ş o a a ă şi străvăzătoare. Aba
cere de a m e r n e - l a g a i * , ş i a*
tele s e opri d t a n o u , p ă t r u n s m i n ă î n
i
a
r
miíwiMhunr,
ni
o d a i a n u zàV a v e a ше iubit.
la anicţiiunafi. «caut
fundul sufletului de o nespasft duio
e
s
eaaacft
tn'ae
fi»noaind
a
c
e
a
s
t
ă
destăinuire.
re
z g o m o t u l aua% ma Oi i
intenţiilo eî. şi c ă tot e e vte- s i m ţ i o astfel d e emoţie înfricoşătoa şie ce-1 n ă p ă d e a , coprinzând^-f î n
aceea pe эвяіа e > Saeaer aapaanM№-so
ţueşte
s u b soare, e s u p u s — d i n con re. Încât, r ă m a s e sufocat, c u figura treagă fiinţă, de un farmec de neîns p r e ş i r u t a e d e teeaeet î n mijlocu»
potrîvit.
frazelor cfc adia, a fteeratuluï loco tra — a s p r e l o r n e v o i a i e epocelor, p l i n ă d e clăbucî de s ă p u n , căcî s e
Şi o î n d o i a l a , o nelinişte v a g ă , ne
pregătea s ă s e bărbierească. Când se
m o t i v e l o r , a* c ă s u ţ e l o r c u b a g a j e de climelor ş i materiei.
l
ă
m
u r i t ă , î l copaiadea, s i m ţ e a că se
s
i
m
ţ
i
iacă$i
î
n
stare,
de
a
cugeta,
I
n
s
ă
o
fiinţă
d
e
p
e
l
u
m
e
dispreţuia
c a r i t r e b u e saiteasnenlav a tot c e e a ce
e accesoriädj. etneonsaaniarnentul n e preotul: u r a femeia, o u r a inconşti ş i - ş î r e c a p ă t ă g r a t e l i r ă s p u n s e : „ N u n a ş t e î n e u l s ă u u n a din acele între
lipsit si r a g n e r i a n a l deplasărilor ent, fă*ă sărat p a a t ä d a s e a m a de e adevărat, t u miatt, MeLanîo!" D a r bări, p e c a r e n u o l a s ă fără răspuaa,
ţ ă r a n c a 'şl pane m i n e
n e i n i m ă : ..De ce a creat Oueneezeu aceaataf*
şi vilegiaturilor. Ş i atunci c â n d s'au c a u z a e e p n t a a e produce Scest efect,
„ D u m n e z e u s ă шаѴ pedepsească, d a c ă D e o a r e c e noaptea, e d e s t i n a i * eaaas ă t u r a t d e t u m u l t u l gărei d e îfeudv o d î s p c e ţ u i a d i n instinct.
mint. domnule a e a t e . V ă s p u n că n u i u i , inaeasH*a>pT, repaaentul, ttt>
se d u c ѢШ p r i v e a s c ă І і ш а s i m e t r i c ă Adesea, s e peeaanea că repetă a ş a
d â n s a se duce î n toate serile, î n d a t ă tarei complete, p « i r t r o a s ă fie mai
te Metise, o r v m t e i e luî Crist:
,,Уввмеа> a i t y ^ iwiiţc ş i ruta- c e d e o c e sora d-tate s e enfcă. Se- trrtâîneT stravu n o a p t e a ca rina, m u î t maî
De d u l c e c a r e v ă r s a t u l zorilor, şt c a în
re a p e l u z e l o r d i n p a r c u r i , î n t r ' u n sebire e s t e ? " şi el maf a d ă u g a : „S'ar şi se p l i m b ă d e a l u n g u l r â u l u i .
t i m p c â n d taximetrele respectă m a î p u t e a s p u n e c ă D u m n e z e u s i n g u r se altfel n ' a î decât s ă te d u c i s ă ' l vezi s e r ă r i l e , şi de ce acest a s t r u sedu
m u l t c a de obicei p r a f u l u n o r a şi î n s.imte n e m u l ţ u m i t de a c e a s t ă făp î n t r e 10—11 s e a r a " . Auzind a c e a s t a , c ă t o r şi lent. s ă fie m u l t m a l poetic
t i m p ce copiii f u n t m a i î n d u r ă t o r i t u r ă " . F e m e i a era c e n t r u d â n s u l co î n c e t ă d e a'şt m a i r ă z u i o b r a z u l , şi d e c â t s o a r e l e , — şi c a r e a r p ă r e a ur
f a ţ ă c p l a n t a ţ i i i l e celorlalte. I a r pilul s p u r c a t de cnre u n poet o a r e ş i î n c e p u s ă se p l i m b e cu t ă r i e , c u m fă sit, a t â t e de discret, î n a l u m i n a htc â n d p l o u ă s a u e frig, p l â n g la r â n c a r e îl namenia. de câteva» ori î a ver cea î n t o t d e a u n a în orele s a l e d e g r a erurî prea d e l i c a t e şi
misterioase
vă m e d i t a ţ i e . C â n d voi a r e î n c e p e să p e n t r u l u m i n a zilei, — s ă facă întu«
d u l l o r pe cei p l e c a ţ i î n v i l e g i a t u r ă . s u r i l e sale.
CRMKk BE m l
r
сШва
titrait,
сЬаватЛ,
ФаешЛЛШ."
тЬоеткшт
mmÊttmtmmt,.
Sfr etm. аешшѣ&щыияіхд
яКШЁттаа&В
аШгШШЕгЁв
^t^'^^^^tjf^lL^
1
Ш
Ш
тОзжШ
t
v
рш
muet,
lri
n e c i m e l e aâ&ncï, d'abea
«trawspaarente.
Efce ce oare, c e a нмй i s c u s i t ă flörtre
p a s ă r i l e cântăreţe, n o -s'ar odihni c a
<}i celelalte î n aceste nopţi, $i * m * a ră liniştea umbrelor c r i n tmtarrie ni
fermecătoare? De ce acest ' demi-văl
a r u n c a t peste lucruri ş i peste Uni
vers? D e ce a c e a s t a іптіотате a i n l mei, a c e a s t ă emoţixme a surtettftnl,
a c e a s t ă m o l e ş e a l ă a corpului? De ce
a c e a s t a desfăşurare de seducţimii p e
cari o a m e n i i , culcaţi î n patnrfle lor,
*ricî пті le pot vedea? Cuï e d e s t i n a t
« c e s t sublim spectacol, aceasta, ab o n d e n ţ ă de роеиіе ş l B r i s m v ă r s a t
din cer рте pămâmt?"
Şi abatele s e c ă z n e a sft ln$eteagä!
Dar i a t ă c ă te ѵаДе, p e m a r g i n e a
livadel, s u b botta arborilor m u i a ţ i
tatr'o negwră strălucitoare, a p ă r u r ă
d o u ă umbre, ce mergeau lipite a n a
de ai ta. Bărbatul era m a l î n a l t , şi
.ţinea de gât pe araica na, ş i din vre
m e , î n vreme, o s ă r u t a pe frunte. E î
însufleţiră diwfcr'o d a t ă acest peisa
giu n e m i ş c a t ce îî îniăsttpa' întritm
cadru divin f ă c u t n n m a í pentru ei.
P ă r e a u î m p r e u n ă o s i n g u r ă fiinţa,
Î i m t â căreî era d e s t i n a t ă a c e a s t ă \imiştită şi tăcută noapte; si el înaintau
către preot c a u n r ă s p u n s viu, r ă s
p u n s u l ce îl trimetea D o m n u l s ă â l a
a s a întrebare.
Abatele r ă m a s e n e m i ş c a t , turbu
rat, cu i n i m a bătându-î furies, păitându-i-se c ă vede p l ă s m u i r e a bi
blică, ca a m o r u l Iul R u t h şi al luî
Booz, închegarea uneî voinţe a Atot
p u t e r n i c u l u i , într'unul din acele de
coruri de cari vorbeşte cărţile sfinte.
In m i n t e a sa începu să m u r m u r e
versetele din
Cantique ö c s Canti
ques*) strigătele de dorinţă, chemările trupeşti, toată poezia caldă
a
acestui poem arzător dc îndrăgos
tire. Şi'şî zise: „ P o a t e D u m n e z e u a
făcut aceste nopţi pentru a v o a l a cu
ideal îndrăgostirile oamenilor".
Si
î n a i n t e a acestei perechi îmbrăţişare
ce î n a i n t a mereu, da îndărăt şovă
ind. E r a poate nepoata s a : d a r se
întreba de astădată, «io nu va rădea
î n greşala de a n u da ascultare D e m
nului său.
Şi Dumnezeu
nu
încuviinţează
oare dragostea, când o i n value atât
de vizibil cu o astfel de splendoare?
Şi fugi ruşinat, perdut, ca şi elini
ar fi îndrăznit să intre într'un tem
plu, unde n u avea nicî un drept d e
e pătrunde.
M a x i m i l i a n Rohrlicn
CUGETĂRI
Vanitatea, >p.ria indiscreţia eî, plă
teşte recunoştinţa.
Bciste.
Totul se poate susţine, afară de neconsecinţă.
Mirabeau.
Cea mai de preţ avere a огаики e
inteligenţa.
S-Jad
Auguslm.
împrejurările і ш fac pe nimeni, éle
il manifestă.
Ijimnmais.
Să prevezi nenorocirile ca să le î n tânioinî, iar când v i n să le induri cu
curaj.
Ataca*.
K O T E DIN ŢARA
BREAZĂ DE S U S
— MGSOGRAFIK
—
L a o depărtare de tub km. de ca
pitala ţării şi l a vr'o 42 k m . de P l o eşti, pc şos. a u a naţională
Bucureşti-Predeal se găseşte situată î n
u n a din CLIc m a i frumoase regiuni
ale ţării noastre, valea
Prahoviî,
comuna B r e a z a , f o r m a t ă din două
trupuri: Breaza de j o s şi Breaza de
sus; cea d'întâiu l a 5 k m . ; iar c e a
de-a doua la 8 k m . depărtare de
Câmpina.
Această c o m u n ă a v â n d o altitudi
ne de aproap,- 6§0 m. şi tot confor
tul unei adevărate staţiuni climate-
*) Cuntarea cânturilor.
No.
t»flV«ftSUL LiTERAÄ
Ілші, 13 Anglist, t ^ l i .
А:веЛ<лш s í C e m e i « M
Aceleaşi lucrări tcmles şi azi citm le-al
lăsat.
O bluză 'vtir'itn părete, o госіше 5« mer,
Va fioacalb pe măsuţă*, un pteprterte
mtat...
Pantaß
mici, albaştri', te plâng 'într-un
ungher.
Portretul
tău priveşte, cu ochi stmezî, din ramă —Mi-i sinşuui avere, tovarăş de pusMit !
Ş'adtxa-ori
când noaptea ïngtàn s
meiodmmâ
Pe la fexeastră
uäutid — шА vpime m să-fi
scriu,..
într'un pahar pe masă o ymUdâ
tmmoză
Mat galbena, şi rece ca faţa tmuî m&rt. .
Te amândoi aceeaşi tristă
metamerf'ozm
Ше-а îmbmeat
în doliul, ce я urma ta U
Am vrut să văd privirea-Ч
Cum rna 'nşelat adesa un
jDer când s'o iau în mână,
Ca fericirea rtoaslrâ — pe
Şjacvm privesc, iubito,
Шп trista mea mimoză
Şi m'a
cuprins,
Co lacrimă
cumva êe mu mă 'nşală
tri« áwíresaril,
pei.aM см petaM —
jt>s л * risipit !
risipa de fœtaHe
ce nu im-m.1 Mal-ѳ чг aar
deodată,
căzuta
port!
o-wa
în apa dm
mdtimá
jak
paterni
1». I o v .
тісе, a devenit îb irttttroiï ar/I o coni u w f n ţ ă serioasă ţwntru oeleiailie lo
calităţi de p e valâ F r a h w H .
'19intve cele două trupuri din care
a m s p u s că se сотяряпе a c e a s t ă co
m u n ă , cea m a i vizitálja de риЬЙе Sn
t i m p a l ѵегй e s t e c o m u n a Шгеепаde-sus,
astăzi proprietat*a
prânţolifl Basarab-Brâncwriuïn u.
Această
m o ş i e î n s ă aparţine n u m a i de p e î a
1S08 de c a s a Brâncoveknu, 'la'pt care
reese drotr'o inscripţie ce s<> găseşte
fK umil din clopotele bisericii sf. Ni
cola* din kicairtate ş i care zice: ,,Acest cîopot s'a* făcut <ru c h e l t u i a l a
d-Iuî J u p a n Costică D i a m a n d i S a egiu la а в п і
W s e r i c a din
doce legaţi l a Bucureşti. Boerii a•junşî d e eterişti, au scăpat g r a ţ i e
conseSrlo-r pentru care aceştia a v e a u
un deosebit respect,
Deasernenea şi din p u n c t de ve
d e r e 'iconomic B r e a z a a j u c a t u n r o l
important î n vechime, aci fiind v a
m a care azi e l a Predeal. D o m n i t o тиі Atex Vodă-Olrica a fost acela c a
re a m u t a t v a m a de l a C â m p i n a l a
©r.*aza. l a 1834, iar de a c i a fost m u
tată consecutiv l a Comam'ic, Pats a d a - S i n a i a ş i în c e l i din u r m ă l a
definitv l a Predeal. P e a t u n c i
•vémïLî aparţinea
domnului
care
•Tí; a r e n d a cui voia, până l a 18C4 c â n d
ati trecut ta Stat.
Breaza se află pe m o ş i a frat-elni o-tal
S a r d a r n l o i Nicolae Saegin".
Despre întemeierea acestei tocafltăti ffi despre o r i g i n a mrmeltri de
Breaza, bătrânii localnici povestesc
'terrj»ătoaTi?lîj: In -timpurile
vechi,
când prin aceste locuri nu trăia niînenT, uri cioban senborând de l a
m u n i e cu turmele s a l e s'a oprii î n această localitate. Faptul ca p e de o
parte ti g i u n e a era b o g a t ă în p ă ş u n i
întinse iar p.: de altă parte pusă Ia
adăipos*. de intemperiile atmosferice,
í i í n d înconjurată de j n r împrejur cu
munţi, !'a f ă c u i pe acest ciotian s ă - ş î
construiască o colibă în aceste lo•Kwrî si să se staîbilească ari pentru
•totdeauna.
Breaza de sus s i t u a t ă într'o fioäStiune admirabilă, pe platoul nunaät,
Câmpina Brezoi, are o climă d i n
cele m a i plăcute. Curăţenia aerului,
mirosul aromatic a l florilor şt ier
burilor dau sănătate şi viaţă.
E a se mărgineşte la Vest cu l a n ţ u l
munţilor N'istore-ïti, SurdeşM, Vrăhieştî şi dealul Talia, iar c a locali
tăţi cu com. -Ocina şi Talia; la Est,
cu s g o m o t o a s a vale ä Prahovif şi
corn. Cornul, l a nord cu Comarnicul,
iar l a sud cu B r e s a a d e jes-Câmpina.
1
Într'o
dimineaţă
păstoriţa pu«lâiicl laptele să fiarbă, aţipi l â n g ă
ioc. Laptele fierbând, dădu pe afară
şt stropi p e păstoriţă pe tot obrazul
iăcându-i nişte pete cu care r ă m a s e
toata viaţa.
Păstori; ele prin prejur cum o v ă
zură cu acele semne pe faţă. П dete
n u m e l e de ,.breaza" şi de la a c e a s t ă
poreclă i-a r ă m a s localităţii n u m e l e
de Breaza.
Această localitate e cunoscută î n
că de m v U ă vreme in istoria politi
că şi economică a tării noastre.
Pentru prima oară când se vorbeşte
despre ca e pe la anii 1360—1372
când a r m a t a ardeleană a luî Voevod Nicoiae v, n e a î n .contra lui
Vladislav Basa rab — domnul ţării
româneşti, apoi tocmai m a l târziu
v e d e m vorbindu-se iară despre d î n s a
pe ia 1737 cu ocazia războiului cu
a u s l r i a c i i pe timpul domniei l u i Con
stantin Mavrocordat; apoi pe la 1788
când Nicoiae Mavrogheni bate pe
austriac! !a C â m p i n a şi punându-I
pe f u g ă îl sikişte s ă se retragă pe la
p a s u l Timeş în Transilvania. Tot
aci — în Breaza — se zice c ă în tim
pul revoluţiei (1821) ar fi fost a j u n ş i
de eteriştii 'u'í I p s i l a n t . boerii răsvratiţî din Bucureşti care aflând că
el părăsise l a ş i i pentru a l u a d r u m u l
spre Bucureşti, fugiră spre B r a ş o v
î m p r e u n ă cu consulii. î p s i l a n t e era
aproape de Buzău când, auzind de
f u g a lor, trimese în grabă pe u n
credincios al s ă u cu câţiva o a m e n i
şi cu p o r u n c a de a i prinde şi a'i a-
S e compune din următoarele p a
tru cătune: Breaza dá s u s . Gara
Beli,-!, Nistoreşt'i şi Surdeşti.
E brăzdată de o mulţime de dea
luri dintre care «ele m a î vizitate de
public î n timpul ѵч-ií sunt: Muchia
î n a l t ă , Vârful Cetăţii, dealul Surdeştiior, Bădia, Zănoaga, etc.
Lăsând Ia o parte valea Prahovei,
B r e a z a de s u s m a l e străbătută de
n e n u m ă r a t e v&i dintre care gbL maT
rm-portante sunt:
Temnicul,
Plapisul,
Văcăreaţa,.
V.-Căruntei etc. care dau naştere l a
n e n u m ă r a t e p â r â i a ş e cu a p ă cris
talină, s ă n ă t o a s ă şi b u n ă la gust,
cari pe m ă s u r ă çe se depărtează de
origina lor, se t r a n s f o r m ă în pârae,
vâlcele ş i văl dintre care cele m a l
î n s e m n a t e sunt: P r o v i ţ a . Valea-Târsei, Racheriţa, etc. Dintre toate acostea cea m a i mult vizitată e valea.
Câmpului care isvorăşte din m u n t e l e
Vrăbieşti ş i care e caracteristică
prin albia el p r ă p ă s t i o a s e , plină d e
bolovani, aproape inaccesibilă o m u
lui şi care dă naştero î n drumul el
unei cascade numită
Vâjâietoare,
renumită prin pitorescul ei.
P r i n bogăţiile cu care natura a
înzestrat aceste locuri, ş i prin fap
tul că a d m i n i s t r a ţ i u n e a locală se
ocupă foarte âc aproape de interesele
comunei iar oameni sunt muncitori
şi binevoitori,
această
localitate
m e g e progresând d i n c e î n ce. c e i a
cc face ca n u m ă r u l vizitatorilor s ă
crească aci în fiecare an.
V i a ţ a aci e relativ eftină, a v â n d
la î n d e m â n ă tot ceea ce-ţî treime;
c a s î l c î n general bune şi de o cu
răţenie exemplară,
— з.
U l e ati forma unor vile şi s u n t
construite p e temelii d e .piatră care
a>u o înălţime de ceî puţin tfn metru.
P e această temelie sunt aşezate c u
m u l t ă pricepere ШрПе casei caire î n
majoritatea c a z t m t e r s u n t de ste
jar; iar d e a s u p r a acestora s e i i d e s c
p e ' e ţ u care sunt constreiîî "din bâr
n e de f a g s a u din nuele lipite on pă
m â n t amestecat cu pae, d o p a c u m
pnoprieiaraî e m a l b o g a t sau m a i
sărac ş i c a r e au t> U l ţ i s t : de cel
patin 3 metrii. АсчфегщЫ e f ă c u t
din şînErilă. *Heca*e casă a r e cel
ptfţm d o u ă odăii şi o ssM, altele au
câte 3—4 odăi—deţiiiiefe d a p ă starea
peoprietaruîtil. Odasa âra fată pe
care e l o. n u m e s c ,діа«а mare"
le serweşte de заіою, a e s t o n n l o c u e$te BiwienT ş i ѳ ţ i n i n totdeauna cu
r a t ! î n a c e a s t ă odae Îşi păstrează
el tot c e e a ce a u m a î d* preţ. Cele
l a l t e o d ă i ' le ssrvesc de • l o c u i n ţ ă
pi«3t>riu-5ns&. E î d i m în pstmisi da
lemn lucrate de eî cu iwutià îngrijire
şi priceperi, pe saltele de pae şi se
î n v e l e s c cu piapftrrn de lână, тат rel
triâff s ă r a c i cu stra« făcute de fe
meile l o r .
Fiecare c a s ă are împrejur câte o
l i v a d a îngrădită, curtea plină do
păsări, iâaiul Strâns ş i a r a n j a i cu
îngrijire în p a t u l e , vhele g r a s e , —
în fine o g o s p ă d ă r i e сате aduce mul
tă l a u d ă Ba;eaenilor.
im mijlocul
cosuunftl s e află pri
măria; l a dreapta; şi l a oarecare dis
tanţă d e e a « găseşte pentru sigu
r a n ţ a pubiică jamdaTi&eria sittu&tiă
c a m î n faţa conacului; i a r în partea
s t â n g ă a primăriei e b a n c a popu
lară „Сагадшашиі'", care contribue
î n m o d s i m ţ i t e r te desvoîtarea стйt a r a l ă ş i econewiică a ao«eteî ІосаФіtărţi. In f a ţ a bftnciî ş4 la vre-o 300 ет>еtri de poştă se găseşte ranumitul res
taurant ş i berărie „ L a Lache"", 8*1
e locul de întâlnire al vizM.atoriior,
şi tot. aci а-й loc If) *тпф®>\ ѵчгіі <fife
rit,* diatracţii: baluri, свиее?** «*с.In ceea ce priveşte moralul locui
torilor bTezerii, putem afirma că el
an u n deosebit respect pentru cele
sfinte şi pentru autorităţi. Rar s ă
auzi p e aici de crime, furt uri ss6u
bătăi, şi atunci când ele se ivesc de
sigur c ă la mijloc trebue să fie vr'un
străini. To-ţî surit creştini ortodoxl ;
p r e a puţini aparţin altor rituri. L a
biserică se observă .următorul obiceiu: în locurile din f a ţ ă stau n u m a i
bărbaţii î n vârstă ş i bătrânii, î n
mijloc tinerii, i a r l â n g ă u s e bătrâ
nele. I n c o m u n ă sutU, d o u ă biserici:
una foarte veche în p a r t e a do s u d
l â n g ă corn. Втеага de joa cu hrarmal
sf. Nicoiae. şi la intrarea căreia, g ă
sim u r m ă t o a r e a tnscriptk:: „Aceas
t ă s f â n t ă şi d-zească biserica, ce s e
citeşte h r a m u l sf. Nioolae s'au zidit
•din emeiie şi s'au înfrumuseţat eu
z u g r ă v e a l ă p r e c u m se vede î n zilele
prea înălţatuînî d o m n l o a n
Alese
Ipsilante-Voevod d e robii l u i D-ze>â:
Popa-Ivan
Duhovnicul ot Breaza,
presbitu S t a n c a isiu ihă P o p a M i t e i ,
Nicolas F r â n c n , Istrate Rada, R a d u
Moldoveanu, Siniioana, R a d u , An
g e l a . Noembrie 1777. Această biseri
că e azi deservită de doi preoţi : unul
titnlar care e şi dirigintele şcoalel ;
iar cel l'ait s u p r a n m n e r a r precum ş i
de 2 cântăreţi. In. timpul verii l a aeeastâ biserică cântă n n cor — -re
lativ bun — improvizat de tinerele
şi tinerii Brezeni. E p ă c a t c ă a c e a s t ă
biserică care e destul de frecuentată
atât de localnici cât şi de visitatori
se află într'o stare foarte r.:a d m
c a u z a vechime! care a transformai-o
aproape î n ruină. Cea l'altă biserică
situată în cel'alt capăt, al comunei,
spre Comarnic, are h r a m u l Schim
barea la faţă şi e deservită do u n
s i n g u r preot şi 2 cântăreţi. Această
biserică a fost zidită la 1882, pe rui
nele unei biserici de lemn, de către
enoriaşi, ş i reparată î n 1892.
(Va urma).
Avocat
\teu
Rrätüs«anii
UNIVERSUL LITERAR
— No. 3 3 .
GALERIA FIGURILOR CONTIMPORANE
W Mircea Poenani-Bordea
influenţa ce li se atribue. P o a t e că
S u l t a n u l n u favorizează"pe fiica li S O L D A Ţ I D E P L U M B
de
n u l ţ ă r a n cerchez, dur chiar d a c ă
dă naştere u n u l copil, prin a c e a s t a
FEKXAAD HAUSER
n u obţine o situaţie deosebită în pa
lat şi nu este altceva d e c â t o -„Că
E r a puţin î n a i n t e a revoluţiei. L a
diţi Efendi". N u m a î m a m a fiului cel
m a l m a r e care poate s ă ,se urce oda Brienna, u n tânăr, care'şi făcea stu
tă p e tron, poartă titlul de „Khareki diile pentru a deveni soldat, se aSultan". Favoritele S u l t a n u l u i
pot m u s a î n odaia lui făcând m a n e v r e
ocupa î n m o d trecător o situaţiuno de infanterişti de plumb. Fiecare fă
deosebită, d a r ele n u poartă nici o- cea haz de el ; el fără a l u a s e a m a
dată titlul de Sultane, care este con la bătăile lor de joc, se desfăta la
ferit n u m a i principeselor d i n s â n g e vederea soldaţilor, î n t i n ş i î n linie
de bătăliei, şi radios, îl conducea la;
imperial.
i m a g i n a r e victorii. Camarazii săi de
Numai o singură
f e m e e . din
şcoală îl tratau'^ de; nebun, de exal
baremul
Sultanului
are
într'adevăr influenţă, a d e c ă , m a m a lui tat, ' de neluminat. El ÎI a s c u l t a cu'
care poartă n u m e l e , . de . .„Sul oelii'i mart visători şi s u r â z â n d con
tana Validé". Dé 'oarece Suveranii tinua à c o m a n d a a r m a t e i sale mi
Turciei contractează , l e g ă t u r i
cu nuscule.
Era s i n g u r a s a m â n g â e r e ; serios
sclave n u este lucru rar c a . o s c l a v ă
diri naştere, î n . c a z u l c â n d fiul ei a-, c u m nu era altul el lucra toată ziua,
j u n g e S u l t a n , să ocupe lócul cél chiar în tiihpul recreaţiei.
Seara, în plăcere de r e p a u s , el sco
dinfâiil dintre femeele din ţară.
Dintre principesele imperiale fie tea micii soldaţi de p l u m b d i n cu
care îşi arc şi curtea eî cu s c l a v e şi tiile l o r şi voVbindude ' c á u n o r fi
servitori. Aceste principese primesc inţe omeneşti îi trecea î n revistă.
•
în genere o b u n ă educaţiune şi mul
te dintre ele vorbesc diferite limbi şi
intr'o seară el a lucrat m a i m u l t
s u n t muzicante desăvârşite. P e u n a c a de obiceiuj făcea m a n e v r ă sold»»
dintre ele a cunoscut-o m a l de a- ţilor s ă i cu a d e v ă r a t ă moliciune. Eproape autoarea şi adică pe Hadi je ra î n m o d vizibil zdrobit de obosea
Sultan, ' o fiică a lui Murád V. De lă. D a r iată c ă î n t i n s pe m a s a sa, e î
r e g u l ă S u l t a n u l domnitor căsătoreş văzu u n u l din soldaţii săi de p l u m b
te' pé principesa c u bărbaţi în func că s e întoarce către c a m a r a d u l său,
ţiuni înalte.
şi auzi o voce g r o a s ă care zise câ
In h a r e m m a i este î n c ă o persoa teva vorbe.
n ă , de mare i m p o r t a n ţ ă şi
adică
— îmi, pare c ă î m p ă r a t u l este oKisler Aga', şeful eunucilor. Pe tim bosit astă-seară....
pul lui Abdul H a m i d şeful eunuci
T â n ă r u l tresări, p u s e capul între
lor din harcin dădea slujbe însem m â i n i , crezând c ă visează, dar n u
nate, î n s c h i m b u l u n o r m a r i s u m e el era deştept.
de bani. De l a u r c a r e a pe tron a a c
— E u a m , zise el, o alucinaţie.
t u a l u l u i S u l t a n , femeile d i n palatul
L u ă soldaţii şi îi p u s e u n u l câte
imperial duc o viaţă m a l liberă. u n u l în cutiile lor. Când cutiile fuso
M o h a m e d V vizitează de p i l d ă m a l reînchise, t â n ă r u l se îndreptă spre
multe moschee din o r a ş fiind însoţit pat.
de câteva femei, cari fireşte că ră
Intr'un m o m e n t dat el auzi o voce
m â n în trăsură p e c â n d e l ee r o a g ă
slabă murmurând:
In m o s c h e ă şi î n acest interval ele
— împăratul
este obosit
astăpot să privească Constantinopolul ş i
seară.
pe locuitorii săi... S c l a v i a a fost des
El se întoarse şi văzu c ă este sHifiinţată în Turcia constituţională,
gur.
dar totuşi e x i s t ă încă sclavi. Scrii
Nehotărât, fricos, el zise trei cu
toarea S t e w e n s s p u n e că soarta lor
este bună, de oarece familiile cart II vinte:
— Cine a vorbit?
cumpără nu-I tratează ca pe sclavi
— E ű m u r m u r ă o m i c ă voce.
« u i servitori, ci c a pe copiii lor.
— Care d-ta?
Când a j u n g m a r i proprietarii lor îl
— N'am nume. E u s u n t u n m i c
însoară.
soldat de plumb.
Conclusiunea scriitoarei
engleza
T â n ă r u l îngrozit, privia cutiile de
este c ă v i a ţ a femeilor turce este m a l soldaţi resfiraţi pe m a s ă şi v ă z u
b u n ă decât a femeilor din vastul E u foarte clar că c a p a c u l de l a u n a din
ropei, divorţul este î n s ă ş i p e n t r u ele era ridicat. El se apropie ş i zări,
ele o plagă.
dintre c a m a r a z i i săi culcaţi, n u m a i
u n soldat de p l u m b făcându-I salutul
C. S e i i r t u .
miliiăesc.
T â n ă r u l atunci se t r â n t i pe p a t
nevoind ă m a l vedea n i m i c ,
nici
auzi. El s i m ţ i a c ă înebuneşte.
*
1
1
I l u s t r ă m azî galeria n o a s t r ă a fi
g u r i l o r contimporane cu portretul
d-luî Mirceá Poenaru-Bordea,
al
dourtea ajutor, de primar al Capita
lei şi a c u m loc-ţutor de primar. *
T â n ă r cult, avocat sârguincios, d.
Mircea Poenaru-Bordea i n t r â n d în
administraţia c o m u n a l ă şi-â deschis
u n c â m p n o u de m u n c ă î n care n u
pregetă să calce cu hotărâre.
Viâţainhapemurile din Turcia
Şi astăzi î n c ă la not domnesc felu
rite păreri a s u p r a vieţei pe care o
duc a c u m femeile turce. Scriitoarea
engleză Miss Ethel S t e w e n s care. a
călătorit de c u r â n d î n Turcia a publieat u n articol a s u p r a vieţii din
haremurile turceşti.
Cu cât m a l s ă r a c ă este femeia tur
că, zice ea, cu a t â t m a i m u l t ă liber
tate- are, pe când femeia
bogată
din Turcia, n u poate face u n p a s , fă
ră ca s ă n u fie .supraveghiată. A c a s ă
turcoaicele moderne poartă
poate
cel m a l f r u m o s c o s t u m m o d e r n din
Paris, dar ele n'aú voe s ă se arate
c u el în public, şi trebue să-şî aco
pere faţa cu u n voal.
Aceste păreri s u n t foarte cunoscu
te l á noi, dâr despre viaţa pe care o
duc Îemeilţ.îrT b a r e m se "spun m u l t e
bas*áe. Dü£a observaţiunile f ă c u t e
de á-nal*'St;weris foarte puţini turci
i:
fac
иічіе^йгсргиі de, a se căsători c u
1
m a i m u l t e femei, b ă cé este m a l cu
r i o s s'a introdus şi î n T u r c i a obice
iul divorţului.
Viaţa claselor de j o s n u diferă de
loc de aceea din a p u s u l Europei. A-,
devărata viaţă de h a r e m se poate
e u n r o ş t e n u m a i l n clasa superioară
a poporului turc. D a c ă î n c e p e m cu
şeful Statului, v e d e m c ă
Sultanul
în viaţa s a f a m i l i a r ă n u poate s ă fie
p u » p e aceiaşi treaptă cu nici u r m i
din. supuşii s ă i ; cel m a l mulţi turci
au o soţie reală, S u l t a n u l n'are î n s ă
o S u l t a n ă reală. Turcii din aristo
craţie se căsătoresc cu fete din ace
iaşi clasă, pe c â n d S u l t a n u l contrac
tează, legături cu femei din c l a s a
sclavelor. Turcul de r â n d n u se uită
l a o femee nevoalată, cu escepţia ru
delor şi a servitoarelor, pe c â n d Sul
t a n u l priveşte î n faţă pe orîce femee.
Turcii cu situaţiunî înalte 'şl a r a m
jază casa după modelul european,
pe când Sultanul are o locuinţă orientală. Fireşte că în palatul de la
D o l m a - B a g c e nu se găseşte legendarite ;femeî, carî fumează din nerghelea şi m ă n â n c ă şerbeturi, tolănite, pe
covoare scumpe, ci femeile din pa
latul S u l t a n u l u i sunt îmbrăcate eu
ropeneşte, şed pe scaune europene şl
poartă corsete din P a r i s . Ele fumea
ză ţigarete.
r
Deosebirea între v i a ţ a familiară a
S u l t a n u l u i şi aceea a supuşilor s ă i
se esplică din faptul, că s'au menţi
nut întocmirile de veacuri. Dar ş
despre aceste s'au s p u s multe bas
me;
„favoritele"
Sultanului
n'au
l
Când îmi răsări ca o minune 'n cale
Câţiva ani m a i târziu, tânărul aCu zdmbetu
'nflorit tn coliul
buzil,
j u n s e c ă p i t a n de artilerie.
O cale nopţi nu stau să-ml iac
iluzii
L a Toulon, el se l u p t a contra .'en
Gândind
la taina farmecelor
tale.
glezilor şi se distinse printre cele
m a l brave
armate,
înmărmurind
Cù floarea aninată
'n cuta
bluzil
trupele sale, de cutezanţa şi ş t i i n ţ a
Te-asemenl
cu roz-albcle-l
petale
sH, u i m i n d şefii săi de c u r a j u l ş i do
Şi-aşi vrea ca să te cânt in
osanale
s i g u r a n ţ a vederilor sale. D u p ă câ
Mi7iune albă, fică
Iluzii.
teva s ă p t ă m â n i T o u l o n a fost prins,
a r m a t a victorioasă intră î n oraş, şi
Tu n'al.să
ştii că pentru tine 'n rân- seara chiar t â n ă r u l căpitan,
pen
[durl
tru p r i m a o a r ă de l a c a m p a n i e aUn visălor-şl
'ncheagă
tainic
dorul
dormi într'un s o m n adânc. El care
Că de-ar putea fura lot
Universul
de obiceiu dormea tot î n a r m a t , el
care se s c u l a l a cel m a i mic s g o m o t
Şi nu ştiu al râde sau al sta pe găn- dormea astfel?
' duri
Este că el ştia treaba s a termina
Compătimind
atunci
biet
visătorul
tă, şi a v e a dreptul de a se repauza
Ce nu-ţl
poale
'nchina
decât
doar u n moment. I n t i m p u l nopţeî
el
[versul.
visa, v i s a că era la B r i e n n a şi că se
juca cu soldaţii de p l u m b şi vedea
Const. Em. Popescu
foarte distinct că u n u l dintre infan
—
.
«
teriştii lui făcea î n a i n t e a lui salu
tul milităresc şi zise :
SFATURI PRACTICE
— î m p ă r a t u l este foarte
obosit
astă-seară.
Cum se deo'sibeşte mătasea de bumbacCăpitanul se sculă, îşi frecă ochii ;
Ca să te încredinţezi dacă m ă t a s e a se făcuse ziua mare. El se spălă, se
e c u r a t ă , apropie o b u c ă ţ i c ă din ea de
flacăra u n e i l u m â n ă r i . Dacă măt.a?ea îmbrăcă, eşi şi gânditor m u r m u r ă :
— împărate!.i. î m p ă r a t e ! . . . Este
e curată ss topeşte şi se face sgUTă ca
un c ă r b u n e , fiar n u se a p r i n d e . Dacă oare p o s i b i l ? Micul soldat de p l u m b
ia foc cu flacăre, a t u n c î are b u m b a c . a s p u s adevărul?... D a r el auzi ia
a
L u n i , 15 A u g u s t ,
1911
răşi o m i c ă voce m u r m u r â n d . Micul
soldat n u se poate înşela.
El s j întoarse î n partea de u n d e
vocea era plecată şi zări, cocoţat pe
o piatră u n soldat de pluimb care îl
saluta şi privia fix. M o m e n t a n apa
riţia era dispărută.
*
Elevul delà Brienna, c ă p i t a n u l de
Toulon, N a p o l e o n B o n a - P a r t e este
împărat. D i m i n e a ţ a chiar el a fost
sfânt, seara el a primit a m b a s a d o r i i
puterilor şi generalii armatelor sale.
Era obosit la extisem. A l ă t u r a t ă
do superba c a m e r ă de reeepţiune,
este o m i c ă celulă m o b i l a t ă de u n
pat de t a b ă r ă şi de u n s c a u n .
Oropsind patul cel m a r e de para
dă, î m p ă r a t u l se duse s ă se culce în
celula sa. N u d u p ă mult t i m p el adormi. D a r iată că zăreşte într'un
vis, m i c u l s ă u soldat de plumb de
altă d a t ă care; m u r m u r a încă.
— î m p ă r a t u l este foarte
obosit
astă-seară.
Şi împăratul tresări. Şi Întrebă ?
Cine a vorbit?
— Eu, m u r m u r ă m i c a voce.
— Care d-ta?
N'am nume, şi eu sunt u n mic
!
s>öldat de plumb.
î m p ă r a t u l cugeta u n m o m e n t şi
reluă :
— Tu n'ai n u m e ? Vrei ceva?
— Vreau, Sire.
— Ei bine tu te vel numi Stea.
— Vreau Sire, d a r voi f i ?
— Tu vel fi soldat în v e c h e a m e a
gardă.
— V r e a u Sire, d a r la ce voi s e r v i ?
î m p ă r a t u l reflectă şi zise :
— La ce veî servi ? A te bate fără
a zice nici odată nimic.
— Sire, zise soldatul de plumb, eű
m ă voi bato şi n u voi zice nici odată
nimic.
D a r v ă previu de acoasta,
că eu u n m o m e n t înainte de a muri,
voi vorbi o u l t i m ă dată. Şi vă voî zi
ce înainte de a muri, ceea c e a m zis
totdeauna.
„ î m p ă r a t u l este obosit astă-seară.
Când voi zice aceasta, eu voi fl pe
punctul de a m u r i şi voi veţi fi aproape de a fi î n v i n s .
*
D u p ă câteva zile, î m p ă r a t u l t r e
c â n d vechea s a g a r d ă î n revistă, re
m a r c ă u n recrut nou. El se uimi şi
întrebă colonelul cine este
acest
soldat?
— D a r voi îl cunoaşteţi Sire, II
c h i a m ă Stea, el mi-a dat u n c u v â n t
s e m n a t de m â n a v o a s t r ă r u g â n d u m ă de a-1 accepta în r e g i m e n t u l său.
î m p ă r a t u l turburat se apropie de
soldat.
— Te n u m e ş t i Stea?
Soldatul placă capul, c a pentru a'
zice da.
— P e n t r u ce n u zici da? T u poţi
vorbi.
— S o l d a t u l a p l e c ă c a p u l c u m pen
tru a zice n u .
Atunci î m p ă r a t u l îşi a m i n t i
şi
g â n d i t o r zise:
— Eşti mut? Soldatul făcu
semn
c ă da. Şi î m p ă r a t u l înainta, între
bând încă odată dacă n'a visat?.
*
Soldatul Stea, t o t d e a u n a m u t se
l u p t a c a u n leu pe toate c â m p u r i l e
de bătaie. N'a putut nici o d a t ă de
v e n i ofiţer, dar d u p ă p u ţ i n deveni
cavaler al ordinului „ L e g i u n e a de
Onoare" şi nici odată crucea n'a fos*
a ş a de bine purtată.
In fiecare dată c â n d trecet pe lân
g ă el î m p ă r a t u l îl zicea:
— B u n ă ziua Stea.
Şi îşi c o n t i n u a d r u m u l fericit a e
а vedea, pe Stea t o t d e a u n a mut.
Căci el îşi a m i n t e a , de vorbele mi
cului soldat de plumb.
— Când eu v o i u vorbi, voiu fi pe
p u n c t u l de a m u r i şi voi aproape d?
a fi învins.
*
D u p ă victorii, înfrângerile.
împăratul plecă pentru
insula
Elba. El l u ă pe soldatul Stea c u el.
El era t o t d e a u n a mut.
î m p ă r a t u l c u g e t a a reveni în
F r a n ţ a . El reveni. Era parcă trudit
Luni, 15 August, 1!)H.
UNIVERSUL LITERAR
de oboseală şl vorbi soldatului. Stea
era t o t d e a u n a mut.
Şi încrezător î m p ă r a t u l traversă
F r a n ţ a şi se reurcă pe tron.
Dar iată că aliaţii reîncep a se
rescula contra luî Napoleon.
El fără a-şi pierde c u m p ă t u l , .scu
lat de a r m a t e se bate în fiecare zi tot
d e a u n a viteaz, t o t d e a u n a î n v i n g ă t o r ,
d a r t o t d e a u n a încrezător î n viitor
căci Stea era t o t d e a u n a mut.
In mijlocul acestor înfrângeri îm
p ă r a t u l sfârşi p r i n a se întreba d a c ă
Stea n'a minţit.
N u e l n'a minţit.
*
Waterloo! iată W a t e r l o o !
L u p t a este aspră.
Ultimul
care
s i n g u r résista încă.... î m p ă r a t u l din
vârful unei
movile, ' inspectează
c â m p i a . î n a r m a t cu u n o c h i a n el
caută.... Caută Steaua. Şi iată că îl
zăreşte. Grenadierul este î n picioa
re şi se luptă. în desperare. Deodată
el cade, lovit de o bombă. Ş i î m p ă
ratul, palid ca u n c a d a v r u lasă. s ă
scape din m â i n i runeta аркорііпdu-se.
— Stea Jste a p r o a p e de-a muri...
a vorbit?
I n i m a g i n a ţ i a sä, el crezu c ă vo
cea soldatului r ă s u n a la urechile
sale, c a a l t ă d a t ă l a Brienna, şi c a
atuncî el g â n d e a că sc vedea suit pe
o piatră, a l ă t u r e a de el u n mic sol
dat do plumb.
î m p ă r a t u l n'aude nimic. î m p ă r a
tul n u vede nimic.
Atuncî curajul îl reia.
-— Cine ştie. Totul n u este poate
terminat?...
Stea n u este a ş a de grav rănit.
Şi î m p ă r a t u l i n s p e c t a
orizontul
încrezător.
*
Dar iată că targelo purtate de a m
bulanţe treceau pe dinaintea lui.
Ele defilau încet, trist, câte zece,
câte două-zecl câte trei-zecl...
Deodată î m p ă r a t u l , între doui re
c u n o s c u pe soldatul Stea.
Ca un nebun, ed descinse de pe cal
şi părăsind m a r e ş a l i i r ă m a ş i î n m ă r
m u r i ţ i s e . a r u n c ă pe rănit care era
palid, ţ e a p ă n ca u n mort.
— Biet soldat ! zise împăratul.
P e u r m ă se a d r e s ă ambulanţilor.
— A vorbit?
— Nu Sire, este mut.
Şi î m p ă r a t u l respiră. Dar iată că
aude o voce î n ă b u ş i t ă ieşită din ca
davrul zisului Stea:
— împăratul
este foarte obosit
astă-seară, zise a c e a s t ă voce. Şi îm
p ă r a t u l pentru p r i m a oară tn v i a ţ a
s a leşină.
VEDERE ШШ
No. 3 3 . — 5 .
OLT
t
L a S-ta E l e n a împăratul se j u c a
ca a l t ă d a t ă cu micii soldaţi de
plumb. Ca altă el le făcea m a n e v r e
oonducându-I l a victorii i m a g i n a r e .
El trăgea cu ureatiea uneori, spe
rând că u n u l din el v a vorbi, saiutându-I c a a c e l a de odinioară cu
dulcele n u m e de împărat.
D a r т і Д І soldaţi de p l u m b s u n t
muţi.
Nici o d a t ă ei n u v o r m a l vorbi.
Stea este mort... î m p ă r a t u l este în
vins.
Micii soldaţi do. p l u m b n u vor m a l
vorbi.
Lucia Xcagoc
PROVERBE
Cine de cuvânt nu înţelege, nici de
ciomege.
Incarcă-ţî dobitocul nană unde e so
rocul.
Cucul până nu vede mugur nu cântă.
Unde
cioriie.
este stârvul
acolo s e a d e n ă
Cine are tovarăş nerod ajunge de pe
pod în glod.
Unde sunt două
ъеташгаіе.
cumnate caseie 's
e
.
:
U n a din c e l e m a î f r u m o a s e din Oltenia, d e o p a r t e m ă n ă s t i r e a Cozîa, d e e c a l a U ä
c a l e a f e r a t ă , i u m i j l o c Oltul, i a r i n f u n d p e r s p e c t i v a C a r p a g î l o r .
TREI
GAROAFE
...Şi să le porţi tn pär de
La piept... la
cingătoare.
Acelaş farmec
Vast
sim(i
Aeeeaş
înfiorare!...
vraî.
t
Le-am sărutat
de mü de ori
Şi spusu-le-ajn
toi
dorul;
De vraî săruta-le
şi tu —
l-atât de sfânt fiorul !
De vraî sărută-le
şi tu
Atât dc mândre s ele!...
Şi'n fiecare floare-a m pus.
Din dorurile
mele...
1
De-o fi să le 'nlelegî, tu vin,
Te-aştept
surâzătoare
Frumoasa
mea cu ele 'r? păr,
La piept sau cingătoare
!...
Const. S. Spirescn
LEGENDE P O P U L A R E
Dumnezeu şi Sfântul Petru
Era odată o vreme, c â n d D u m n e
zeu şi cu sfântul Petru u m b l a u pe
pământ. P e atunci l u m e a era b u n ă
ş i . p ă m â n t u l curat (virgin). Astăzi,
Dumnezeu şi cu Sfântul Petru n u
m a î umblă pe p ă m â n t , pentru că lu
m e a s'a făcut de tot rea şi p ă m â n t u l
este cu totul spurcat. Atuncî c â n d
D u m n e z e u şi cu Sfântul Petru um
b l a u pe p ă m â n t era o femee săraca,
şi a v e a o c a s ă de copii, toţî m i c i ca
ulcelile. Şi v ă d a n a ceea n e a v â n d ce
s ă le dea să m ă n â n c e , eî p l â n g e a u
de foame; a ş a fel că ţi se rupea ini
m a de milă d a c ă i-aî fi auzit. F e m e e a
ca să'î împace, pusese în foc o turtă
de baligă .de vacă s p u n â n d u - l s :
— Tăceţi, dragii m a m e ï copilaşi
că, a m p u s în foc s ă se coacă o azim ă de f ă i n ă de g r â u şi s'a coaco în
dată şi-ţi m â n c a şi v ă veţi sătura.
Şi bieţii copil fiind rupţi de foame
şi v ă z â n d că m ă - s a îî tot a m â n ă cu
scosul turtei din foc ca s'o m ă n â n c e ,
el h o j m a o întrebau:
— Mamă, da n u s'a m a l copt tur
ta? Da scoatc-o că, fie cum o fi, că o
m â n c ă m şi m a l ne coaptă.
— I c a îndată, puiî m a m e i , n u m a i
o leacă m a l aşteptaţi.
Că mult aţi aşteptat şi puţin, m a i
aveţi de aşteptat. Că d a c ă veţi m a i
aştepta o leacă, ea se va .coace m a l
bine şi va fi maî' b u n ă şi tot pentru
voï v a fi biné că, doar în s a t la alţi
copil n'are s'o ducă m a m a . Aţi auzit
voî vorba că, cine rabdă u n ceas,
trăeşte un a n m a î mult?
' •
— M a m ă , ' scoate-o, m a m ă , că nu
m a l putem aştepta, îî r ă s p u n d e a u ei.
Şi tot aşa vorbeau copiii cü m ă - s a
care-î tot a m â n a cu m i n c i u n a . Şi pe
când tot v e r b i a u el aşa, vine în casa
la dânşii doi uncheşî, bătrâni, bă
trâni. Şi c u m a u intrat eî colo, aii
zi'î:
— B u n ă ziua, femee!
—
.Mulţumim,
dumneavoastră,
moşi bătrâni.
— Da, ce facî, ce lucrezi,
femee
haï?
. — Ce să fac? I a eii copilaşii, aceş
tia,
mânca-i-ar norocul că-s
mici,
m i c i toţi şi m u l t e le trebue şi n'am
nicî de unele m ă rog, ca o femee vă
dană, săracă. Că, o r i c u m ar fi omul,
mare, mic, greul nu-1 l a s ă ; trebue sa.
m ă n â n c e şi m a l m u l t e nu. A c u m eî
tot p l â n g de foame. Şi n e a v â n d ce
să le daü să m â n â n c e , a m p u s o ba
l i g ă î n spuză şi-I tot a m ă g e s c că-î
a z i m ă de făină de grâu. Şi cu atâta
le m a î opresc p l â n s u l .
— Bine. femee, pricepem noi сз
spuî tu. Da, ia scoate-o că-î coapta.
Şi scoţând femeea turta o găsi de
f ă i n ă de grâu. Mare-I fu
mirarea,
când o v ă z u aşa. O dădu l a copil să
o m ă n â n c e ; li se păru miere. D u m
nezeu prin puterea care este n e m ă r
ginită, făcuse m i n u n ă ţ i a ceea.. Afară
de asta ÎI u m p l u c a s a de a u r . Atuncî
femeia v ă z â n d aşa, înţelese că. cel
doi bătrâni, s u n t D u m n e z e u şi
cu
Sfântul Petru. Acum D u m n e z e u
îî
s.puse:
— Uite, femee hăî,' a c u m a l b a n i ,
cu carî p o ţ i să faci orîce. Fă-ţî ţie
ce vreî, d a r s ă n u u i ţ i şi 'ce ţi-oî
spune eu. S ă faci milostenii c â t e m a î
m u l t e . Să te d u c î p r i n cutare loc şi
să ajutî pe toţî o a m e n i i a m ă r â ţ i , şi
necăjiţi.
D u p ă a s t a D u m n e z e u şi cu .sfântul
P e t r u se d u s e r ă de acolo, u n d e v o r fi
a v u t t r e a b ă . I n u r m ă femeia se d u s e
pe unde-î spusese D u m n e z e u şi f ă c u
tot ce i se spusese. Maî pe u r m ă cui
cându-se pe acolo, şi adormind, c â r d
se trezi era în nişte palate, făcuta
tot prin puterea luî Dumnezeu. A c u m
Dumnezeu se a r ă t ă acolo la d â n s a
din nou. El o întrebă dacă a făcut
ce i-a poruncit şi ea a r ă s p u n s că a
făcut totul. Dumnezeu atr/.icţî
îî
spuse, că pentru că s'a ţinut de vor
bă, o face regină.
D u p ă asta Dumnezeu şi cu Sfân
tul Petru ducându-se de acolo şi mer
gând mult. pe..un drum, ajunse la o
nuntă. Nişte băeţl r ă i , . cum .este <;biceiul acestora, începură^să, .râdă.
de D u m n e z e u şi de sfânţ'ui^P.eiru pe
cari nu-î c u n o ş t e a u cinëû^'igjemru
că erau schimbaţi în dôûnclii.aş,!, bă
trâni. Atunci D-zeu,.îşî vârî cârja
î n p ă m â n t c'un deget, şi spuse s'o
s c o a t ă şi n i m e n i n'au putut-o scoate.
Dumnezeu o scoase n u m a i c'un de
get. Atuncî se făcură acolo un lac
m a r e de apă ş i înecă toata l u m e a .
_
IV. M a t e e s e e .
Ilustraţia noastră colorată
U n copil ucis de curentul electric
Din Giurgiu s'a c o m u n i c a t deuinăzl
„ U n i v e s u l u l " ştirea unei nenorociri
î n t â m p l a t e la casa m a ş i n i l o r pentru
a l i m e n t a r e a o r a ş u l u i cu apă.
Copilul F l o r e a Drume P a r v i n , î n
vârstă de 1 3 ani, trecând de a c a s ă
spre viile oraşului,' pe l â n g ă
casa
maşinilor, a văzut că p ă s ă r i c i l i ce se
aşezau pe doua fire suspendate pe
stâlpi de ' fer ca cele de la telegraf,
cădeau "jos moarte. Lucrul acesta îl
făcu atât de curios, în cât se urcă
s u s pë stâlp să vadă' c e este. A j u n
g â n d î n s ă s u s fu lovit de curentul
electric şi căzu j o s mort.
Trecătorii, martori al nenorocire!
n'au m a l putut da copilului nici u n
ajutor.
Ilustraţia colorată din p r i m a pa
g i n ă a n u m ă r u l u i nostru die azi re
prezintă scena nenorocire! care a im
presionat a d â n c tot oraşul.
, o . — No. S3.
4mi
;tvT
^
totpuiternlc, ï ae d ă d u s e c u tot 9u>
— H a ï s ă l u ă m o tră&ură s i ea
fletuL
-y
m e r g e m s ă v e d e m p e „Erete".
A p u c â n d *fr*ţti2 m i r e l u i « Ï , 11
„Erate" e r a n u m e l e e e dădu»* ma
s t r â n g e a c u o tremurare
u ş o a r ă , şinal l u m e a c a r e » vtosuse întâia
R o m a n o r i g i n a l d e I. ANDREI
1* î n d o i n d u - s e par'că, d a c i tofiti a - oară, # i „ E t ó l e " a b a t a a s e f i eL ,
eestea s u n i c u adevărat, satt s u n t
U n m i c p u n c t d e ioc as aprinsese
— URMARE —
iluziile u n u l via fermecător...
l a răaărit ş i soarele v e n e a e ă scalde
^•fle o p r i I n prag, f a s u o a s e s m ca* altar, străjuită d e d o n a ziduri c o n v
Când sania, d e l a s c a r ă porni de totul î n l u m i a t l u i b m e f ă c ă t o a n .
«alistic c u m a e u a c b t u l c e 4 ţinea î n p a c t e d e curioşi.
o d a t ă c u o s m u c i t u r ă , « a tnchtee
Ţ â ş n i r i d e r e z e асашаееееаге se
P e s t e t o a t ă a c e a s t ă l u m e cochetă ochii I n p r a d a unu'i n o i a n d» g â n
fcâni
ei Sfios m apropie d e dânşii.
î m p r ă ş t i a u c u imbelşQgar» pesite tot
* M a r i a trtfaari l a apropierea l u i s i p l u t e a o enervare, u n n e a s t â m p ă r duri f r u m o a s e , ş i i e e p ă r e a c ă ş i « t i m r f l e a s u d a t e d e r ă c e a l a nop-.
l«n t i e m u r uşor, i l sgtuéoia trupul « I greii s t ă p â n i t ; i a r preoţii d i n aJtax zboară î n a l t e і ш п і .
$eî, ee&nteàaA î a m i i d e culori. De
Iţa t t e t privirile l e n e ş e , âomo&le,
Răpind.
o d a t ă astrul s c ă p ă d e p e culmea
*&
luneca
p
e
s
t
e
tot.
C â n d D m u l e s c u SI Întrebă « c a r t
Ш
dealului, ş i acuma p r i v e a zglobiu, ca
Z/Сл ctfuta a i c i f" feürtana s e d e »
i n p r i d v o r « o r a l catedralei d i n T e
o
c h i u l u n u l copil s o m n o r o s ş i veseL.
Bomănia « m
d a n s a p r i n s ă de
ворѳгі | і c u o « ѳ е е
4 r e « a r 6 t e e a » c u c i ДОааа Î n g h e s u i t ,
aşteptând
O ploaie dô i e c s e r e v ă r s a peste
friyuriJtj
aviaţiei.
e i s e Încet :
d o a r u n э а к т а і a l çefUluL e p r e a - ş î
A c e a s t ă fffîBţt tftn&ră c e z ă c u s e с а п ф Ц , peste er&s, peate U t ce în
< — A m venit, амрй d a t i n a n o a s t r ă ШЩ& ta c a r a r m o n i a .
t â l n e a î n cale, e i soarele luaftiaoîţ,
e a - m i cură* n e p o a t a d e #&са4еЗ» s ă
D e o d a t ă muzica, tecepu i m m a r s «tâlta t i m p івсіііяа Ы teoremele fta- aa ridica încet, greoi, c a u n enorm
«tttatüor,
b
t
a
s
e
u
n
a
v
â
n
t
ameţitor,
vârşite... SÖÖ eft t a o e M I * î n o m a l puternic.
balon de l o c і т р ш а de o maşină.
^•alorează Ш&АЙЯ toate acestea, â a x
Ou o m i ş c a r e bruscă, capete!» a e ci orît» a l t ă deecoperire trecea pe n»
DÚHrleeeu .se uită î a ochii Marùtf,
ЛяМел
plen,
ecaipeKtă
<b
aviaţie.
b i u b e a m p a e a m u H , c a l a a c e a s t a & Întoarse, c a l a e c o m a n d ă t n a p »
D o n i bDgXtaef români oferise t a ee-l I s v ă l m a iatr'o privire dsa^Sr
a ă o p a t uita. ,
u s a , d e u n d e trebuia, s ă s e ftneent
la$e, dulce.
M a r i a însă. m -apăra c a d e o vede mirii ş i u n m u r m u r d e a d m i r a ţ i a e e r e i u a Zeppelin e a o r m ş i statalL u m i n a c e a b u n d a , M risipise de
тяфж a l a r m a t e i tjS fiiaiiseae câţi
n i e grozava.
ridică î n c e t
o
d
a t ă toată î n d o i a l a d i n suflet, ş i
v
a
ofiţeri
b
a
m
i
c
l
^
p
a
s
i
o
n
a
ţ
i
s
ă
A t â r n a t ă da g&tul l u i George, stri
In p r a g a p ă r a m i r e a s a , t n т б Ы а
a c u m încrezător t n sine, p r i v e a m a î
ca івігішмк :
eî albă, strălucitoare. M e r g e a « s e r atudara» т е е я а і я в т і t i conducerea
domolit.
jj — F u g i . . . f o g t , n M aft m i m ă a- l a braţul u n e i d o a m n e î a v â r s t ă , а с е я Ш astroatat uriaş.
Ceilalţi aviat sul s e cobora ră şi <J1
S e umtÊam u n mmüag
de Bviaţle
cave c u o privire caldă, o î n v ă l u i a
tingî m&cax.
î n balcon, şi preocupaţi, a b i a s e s a
c
u
m
n
a
m
a
î
a
v
u
s
e
s
e
vre-odaită
R
o

C â n d (meseu e ï e e i î n c e t d m c a s a ,
lutar*.
a m i n t k i l â vieţeî trftite 31 n ă p ă d i ta
E r a î n p r a d a u n e i жшгѵагі voioa- m â n i a şt р г в ю і о г і e n o r m e eraü des
F i e c a r e avea. p e f a ţ ă a c e a t a i n i c ă
tinat* aviatorilor î n â r ă z s e ţ l ; d a r ş l
füllet, s i c u u n p l â x e î n i » » d a t s e M, ee o îfteea s a treanare uşor.
întrebare,
ee ctiinue eroi î n m o m e n
•ooadiţiuniis
e
r
a
u
dintre
cele
m
a
r
Uni t a t m a î « r a l t d e i u b i t e i eî.
OcMi m ă t ă s o s ! ş i negri, i sa ro
tul decisiv.
teau s o o ş l p e s t e m a i f i m e a d e capete. grele.
D i n u l e s c u se cobora c u Maria î n î n t â i u l p r e m i u e r a de distanţă.
Perdută tn da*tela el spumoasa,
Ш
Trebuia рагсшзаа d i s t a n ţ a
Iaţl- Odt î n s t r a d ă ş i l u â n d o trăsură ae
t n аЗЬзафа rociiiei, p ă r e a m e i c u
Bucuregtl c a c s o s i n g u r a etapă i a Îndreptară spre Copou.
E r a t n d m i i e a ţ a z â e l d e € Iar r â n d o p ă p u s e , exp*isă î n v i t r i n a uCând i n t r a r ă î n î t o m p o n a , aerul
n u l m a g a s i n luxos... D m o l e s c u , a - Teeupl.
Ihuarifi.
M a x i m u l timpului
e r a de două- curat ce e x a l a d i n Irunzişul des, î l
p
ă
r
u
p
e
d
a
t
ă
l
a
braţul
n
a
ş
a
l
o
î
e
ă
o
I T o a t ă n o a p t e a « i n s e s B , faur a c u m
î n v i o r a , d a r î l f ă c u şi m a l nerăbdă
цреееесе ere....
n o r i i descărcaţi, atergaiö s p r i n t e n i ş i c u u n m e r s s i g u r , stăpânit, p ă
Al éwritoa premiu ijre de îrtălţrme. tor.
ş
e
a
p
e
eovortfl
g
r
o
s
d
i
n
mtjloc.
fe ceriîl mohorât.
P e c â m p i a d i n s u s u l s c o a l e ! nor
Toţî aviatorii trebuiau s ă a i b ă pe a*
' P r i n aerul î n g h e ţ a t , f u l g i
marL
Cu o u ş o a r ă înclinare dán c a p ,
aeroplanele
la
paratele l o r i n s t r u m e n t e precise, c u m a l e , s e vedeau
resleţî, s e î n v â r t e a u greoi, apoi v e s a l u t a m u l ţ i m e a ce-í s u r â d e a voioa
rând, păzite de oamwnil de serviciu.
care s e v a controla î n ă l ţ i m e a .
n e a u de se a ş e z a u osteniţi pe ce î n s ă şi s e opri l â n g ă Maria.
Erau asemenea
unor fluturi eAl treilea şt c e l m a î grea, e r a die*
t â l n e a u î n cale ş i r ă m â n e a u lipiţi.
Corul rupse tăcerea c u i m n u l l u i
normî, amorţiţi de î r i g u l de p e s t e
l e g a r e a problemei următoare :
Nicî o adiere de vânt n u s e s i m - de b u n sosit, ş i î n ochii mixesieï a p ă
Aerostatul e e t r e b u i a s ă planeze l a noapte, ce a c u m şi-ar î n t i n d e aripe
jţea, ş i p r i n tăcerea profundă, d o a r rură dlâ o d a t ă d o u ă b o a b e dw tor
o
î n ă l ţ i m e de trei suta de metri, r a le ţepene î n b ă t a i a soarelui.
ÏUlgiï m a l d ă d e a u v i a ţ ă
n a t u r e l crăml cristaline oe
căzură s a b
E r a u ş a s e de toate.
a
v
e
a s u b n a c e l a d i n mijloc, o p u n t e
moarto.
pleoape, c a d o u ă picături de dia
Sportmenil i n d r i s n e ţ i ş i iscusiţi,
lată de cincisprezece metri şi l u n g ă
P ă m â n t u l s e acoperise c u m a n t i a mant.
a t r a ş i de cela o s u t ă d e m i i de lei,
de douăzeci ş i cinci.
l u i a l b ă ş i n u m a i p e alocuri satele
E r a b u c u r i a clipelor aşteptate î n
Această p u n t e e r a s u s ţ i u u t a de veniră d i n depărtări să-şi arate cu
tntroenite p ă t a u n e m ă r g i n i t u l î n t i n s i n i m a eî de fecioară, ş i realizarea
patru frânghii puternice ş i l ă s a t ă rajul lor fără s e a m ă n .
ş i alb.
visului -atât de* m u l t dorit.
•
î n j o s , l a o d i s t a n ţ ă d e douăzeci de
Dinulescu era însă sigur de su
Valurile d a n o t e iabucaeaü î n tri
P e s t e î n t r e a g a omenire
domnea
metri s u b nacelă. P i t o t u l c a r e p u perioritatea amaratului s ă u , î n tot
u n a e r de sărbătoare, e reveria re luri a r m o n i z a t e , ş i vibrau dulce I n tea ateri'sa pe a c e a s t ă punte, e r a ce priveşte t e h n i c a ş i solidaritatea...
l i g i o a s ă ce face p e o m m a î b u n , m a î încăperea strimtă, c a coardele unei c â ş t i g ă t o r u l p r e m i u l u i de d o u a sute U n s i n g u r g â n d î l m a l m u n c e a , m o
harpe, ciupite d e o m â n ă D u m n e z e
b l â n d , m a î îngăduitor.
cincizeci de m i î d ö lei.
toarele, d a r î ţ i z i c e a c ă d a c ă n u i-au
• E r a z i u a botezului Mântuitorului, i a s c ă , apoi c ă d e a u a s u p r a capetelor
M e e t i n g « ! ţ i n e a trei z u e — p e n t r u dat d e b ă n u i t n i m i c p â n ă a c u m —
plecata,
domol,
pottolite.
C
â
n
d
ulti
тгав când. ş i el făcuse p r i m u l p a s
vor p u t e a reztata.
fiecare p r e m i u câte o zi.
î n l u m e a p e care visul î ù ï d e refor m a n o t ă s e stinse încet, p e r d e a u a
E r a î n d i m i n e a ţ a zilei de 25 ÀE r a u ceasurite ş e a s e ş i j u m ă t a t e
din
m
i
j
l
o
c
u
l
catapetesms'i
э
е
d
ă
d
u
m a t o r o v e d e a de pe atunci.
prilie.
ş i IaşuL înştiinţat d e m a î înainte
T â r g u l sa ridicase d e o d a t ă c a d i n u ş o r Ia o parte, şi protoereul j-adePe imperiala
otelului
„ T r a i a n " de o'xat plecăxel, u m p l u s e c â m p u l
p ă m â n t , construit d m n o u d e so ţulul, însoţit de câţi-va preoţi, p ă ş i din l a ş i , D i n u l e s c u ş e d e a tăcut l a o destul de m a r e .
p
â
n
ă
l
â
n
g
ă
m
a
s
a
a
ş
e
z
a
t
ă
î
n
faţă.
cietăţile d e asigurare, c a r e c u capi
m a s ă ş i sorbea d o m o l d i n ciocolata
Din ş a s e m a ş i n i , două erau biplat a l u l asigurat, tocmise o a d e v ă r a t ă
Maria ргіѵза l a toate aceste pre ce i ве servise î n pripă. L â n g ă dân ne, i a r celelalte m o n o p l a n e .
a r m a t ă d e nraeş'tri să-1 rezidească. gătiri noui pentru d â n s a , c u o n e sul, Maria, liniştită ş i încrezătoare,
P e s t e larma, l u m i i g r ă m ă d i t e , sgoŞi c u casele noul, n e t e r m m a t e încă, răbdare de copil, c ă r u i a fie-care l u 11 p r i v e a d u i o s .
m o t u l moitoiaireloT înoarcate
părea
părea şi el gătit de sărbătoare.
cru n o u , ÎI d ă o n o u ă bucurie.
Cu ochii e î negri, catifelaţi, 11 În a b â r n â u u l u n o r insecte, ce-şl încear
Protoereul, u n o m între
dioaă v ă l u i a î n u n a d i n acele priviri dulci, că p a r ' c ă aripele s ă sboare.
P r i n zdrenţele de nori
cenuşii,
sclipiri de raze scânte^toare
ţ â ş vârslte, d u p ă c e s ă v â r ş i actul reli m â n g â i o a s e , ce inspiră curaj î n m o
L a şapte, c â n d c o m i s i a î n s ă r c i n a
n e a u c u îmbelsugare, revărsându-ee gios, ţinu o scurtă cuvântară, î n care m e n t e solemne.
tă c u r e g u l a m e n t a r e *
storurilor
pe ease, pe câmpii, pe î n t i n s u l pus ÎI Laudă v o i n ţ a el n e s t r ă m u t a t ă şi
D i n u l e s c u aprinse o ţ i g a r ă ş i ner dete p r i m u l eamnai, u n a dintre atiu, — apoi, noriî risipindu-se,
o binele ce v a decurge d i n a c e a s i ă vos, t r ă g e a f u m u l a l b ş i d e s « e e ş e a ceäte p ă s ă r i a l e r g ă c â t v a timp pe
l u m i n ă feerică, reflectată d e a l b e a ţ i faptă ; apoî corul î i acoperi ultimu-î î n valuri.
p ă m â n t , ş i d e o d a t ă î ş î l u ă sborul
cuvât c u u n — a m i n — z i s încet,
zăpezel, se lăţi peste tdt.
E r a s u b imperiul m o m e n t u l u i de grăbită.
Oamûniï gătiţi ş i veseli, se îndrep par'că şoptit.
cisiv, c â n d firea o m e n e a s c ă devine
B i n cinci î n cinci m i n u t e se dedea
O r a z ă scântaetoare ee furişă prin- tăcuta, ursuză, a d e s e a supărătoare.
t a u spre l o c a ş u l sfânt, I n care c u id r u m u l i a câte o m a ş i n ă , ce, nerăb
tr'un
g
e
a
m
de
s
u
s
ş
i
c
ă
z
u
pe
c
a
p
u
l
n i m a deschisă, c u o evlavie cucer
Cu ochii păltrunzători, cercetă o- dătoare, a l e : j a pe roţile «I m i c î ş i
nică, se r u g a u Dumnezâiril
pentru miresei, c a o pulbere d e a u r , cernlîă rtzontul c a ş i c u m l-ar fi îmtrebat pleca g r ă b i t ă p e de-astrpra o r a ş u l u i ,
cu î m b e l ş u g a t e .
ertaea păcatelor.
pe el d e isbftnda ce o aştepta, apoi ca nişte cocori enormi,
atraşi In
E m o ţ i a fericire! o doborâse deo se î n t o a r s e catrw Maria.
De o d a t ă , p r i n tăcere,
clopotele
spre s u d .
c u sunetul metalic t f ă g ă n a t , î n c e p u d a t ă şi c u u n p l â n s domol, c ă z u î n
— Ce zici, Marie
Mâine l a
P e v a l e a oe s e î n t i n d e l a poalele
să-şi împrăştie p r i n a e r c h e m a r e a genuchî î n faţa altarului.
c e a s u l ăsta, v o m fi învingători s a u . , l a ş u l u i se vădeau d i n ce î n ce m a l
Şedea c u m â i n i l e î m p r e u n a t e pen şi el n u t e r m i n ă fraza.
d u i o a s ă şi credincioşii
întârziaţi
mici, m a î diforme, p ă r e a u m a l mult
tru rugă, i a r ochii el s e f i x a s e p e
p ă ş e a u într'acolo.
— D r a g ă George, d a c ă a l vre-o u n rol de insecte ţ â ş n i n d d i n vre-o
D u p ă ce botezul s e t e r m i n ă , l u m e a chipul ao?lui martir, c e suferise a- presimţire, d a c ă i n i m a îţi s p u n e s ă scorbură de copac.
a d u n a t ă n u se risipi, ci, î n g h e s u u v tâta pentru u n ideal.
n u pleci, m a î bine pretextaază ceva
D i n u l e s c u aştepta r â n d u l c e l din
du-se, i n t r a zorită î n curtea Ьіяэгь
Cum şedea perdută î n g â n d u r l e
şi rămâî, d a r drept îţi spun, m i e u r m ă .
cel neîncăpătoare.
eî, de odată i se păru c ă c h i p u l z u par'că î m i s p u n e cine-va c ă v o m î n
A c e a s t a fusese dorinţa l u i , căci,
E r a c u n u n i a l u i Dinulescu.
grăvit i a forme vii, se desprinde d i n vinge, ş i apoî cine poate să-ţi re
zicea : s u n t a c a s ă l a mine.
L u n g i şiruri d e s ă n i i uşoare, c o cadrul l e m n u l u i v ă p s i t ş i p ă ş e ş t e ziste ?
Ş e d e a liniştit î n nacelă, alături de
borau drumul de l a curte spre bi încet către dânsa, binecuvântând-o.
Dinulescu
privea Înaintea! l u î , Maria, care,
încrezătoare,
n u se
serică.
R a z a de soare o î n v ă l u i a î n l u cu privirea fixă, par'că şi-ar fi con
deslipea u n m i n u t de e l .
Prietenii intimi aï l u i D i n u l e s c u m i n a ei sclipitoare, ş i a ş a s c ă l d a t ă s u l t a t s i n g u r inima, a p o î r i d i c â n d
P r i v e a u veseli, c u m fiecare Îşi lua
venise d i n depărtări să-şi sărbăto de l u m i n ă , p ă r e a î n s ă ş i o întrupare de o d a t ă capul, c a trezit dintr'un
sborul g„'3it, e u dorinţa de a sorbi
rească prietenul.
dumnezeiască.
via :
d i s t a n ţ a ce-1 despărţea de predeca
I n bisericuţa strimtă e r a tăcere.
Când se ridică, era liniştită.
— D a . . . şi e u presimt CU v o î În sor.
P r i n foşnetele rochilor de m ă
Ochii eî frumoşi p ă r e a u l u m i n a ţ i vinge, d a r cine ştie... ş i l a a c e s t c u
A s e citi armarea In „Universal
tase, abea s e distingea câte o ş o a p t ă de o l u m i n ă cerească, ş i c u scliptrT v â n t ridică întrebător d i n umeri.
grăbită, apoi pierea şi e a .
n e s p u s de dulcî î ş i î n v ă l u i a alesu*
E r a u ceasurile cinci, ş i plecarea Literar" care v a apare D u m i n i c a vüV
toare.
P r i n îmbulzeală se distingă» p r i n inimei ei.
trebuia să fie l a şapte.
3=2 X Í L T
mijloc o d u n g ă roşie, u n covor î n
g u s t ce ducea de l a scară p â n ă l a
Se s i m ţ e a m a l u ş o a r ă a c u m c â n d
d u p ă r u g ă ferbintä. a d r e s a t ă celuî A-
Maî a v e a două ceasuri ş i c u m n u
ş t i a o i s ă m a i facă, zise Măriei :
UNIVERSUL LITERAR
Luai, 13 August. 1911.
No. 3 3 .
y/'
1
' I i i . """U
1
i'
. і у і т ч л т г і г і - г -
getfttor; pe urnii om: „Peber
V EjRSTAR C. LAZAREVICI —
^WERTHER"
Viaţa care acuma se denţepta a>
І&Щ a d u c e a puţin oaim t n viaţa»
car» clocotea într'însuL Zgomotul dfe
paet' de l â n g ă u ş a l u î , parcă-î m a î
opnea gândurile a ş a c& aţipi puţin
pe -jpmătate adojanit,, pe. jumătaţ*.
'deştept, având naeinie Inainten ШЛ
chipul Măriei, catepliiBă dacoimetâV
rie ae furişa în spre el! ş i dispunea la»
*cel mai mic sgomot dm afa*ă.
i Când s e sculă şi eşi afară, trecu
,pe dinaintea uşel delà o d a i a Marleî
'cu un fel de grabă «I spaima, şi aipraape îl p ă r u bine d b nk>
v&au.
C â n d se înapoie acasă, cbelneriţa ju
decătorului Perinovicï, care servea
îşi p e Marias H « f i înainte çî-ï dădu:
un răvăşel. R i v a ş u L n u ora. î n . pilc,
n'avea nicî adresă şi S v e a următo
rul cuprins:
„D-voastră incă. dorme aţi când a
venit căruţa mătuşei luî Mladen de
l a ţară, ca s ä ne ducă, ne m i m şt pe
Tuia,
într'un sat do aci de peste
deal. Voiu sta c aie v a zile". Secrl soa
rea nu егй semna ta
i n primul moment uit Jean tt păru
bina, d a r către amiază fu cuprins d e
o mare melancolie ce simţea c ă n'are
sfârşit. Nu-şl găsea linişta nleăeril
Se culcă pe nat; a£. aaoperi ЕЦш. co
pabnme a p o i visă, visă., Apoi deodatÄ sări în au» şi peste o sută de
orî străbătu odaia tftcoace- şi încolo.
După aceea i a r se culcă î n pat» ş i
începu s ă se gândească : c u m intre
Mari* c a o umbră ş i eum. tt şopteşte
cevSl S e g â n d i c a m ce a r s i m ţ i el,
dacâï Maria i-ar mângâia, cu mânuţ a e î fruntea ruf înfierbântată ; cum
s'ar topi el atuwcï ei cum. nu t-ar
spună nimic, ci i - a r lua numai un
colţ a i rochiei şi a c săruta-o... el aşi:
n'är eărutaro;.. ci ş'ar lipi de obraz..J>a na» m â n a eî a r lipi-o de obrazul
lui... şi-ar atinge-o eu buzele... uşor,
uşor d ô tot. Ea, de l'ar sărata ş l ea,
el ar;., c e a r face e l ? . . . E l i-ar fi
zis,: mulţumesc, mulţumesc !... Nu !
r
Nu t a r fi s p u s nimic... ar fi închis
ochii ci a r fi murit. A ş a a r fi mult
mal frumos!
Dar şi cu aeta t se ucă şl f u cu*
prins d e nerăbdare. Spre seară o
p o m i pe drumul pe cane se dusese
e a , se- duse departe înainte- şi-î se tot
părea c ă o v a întâlni. Cum auzea
zgomotul vre-unel căruţe c a r e v e n e a
din spre p a r t e a locului, J e a n se g â n
dea, cum are să-î spuie c ă a ş a întâm
plă!©* a venit s ă se plimbe p e acolo
şi la dreptul vorfand cicS ei nici n u
ş t i a că e a trebue s ă vie pe drumul
acela. Că e a se v a înapoia chiar to.
astă seară,
a s t a i-o s p u n e a
inima
luî ş i de aceea, se ducaa tot mal de
parte ş i tot maî uşurat, căci tot mal
m i Ä se însera. D a r deodată se d ă d u
îndurat c a m u ş c a t de şarpe,, căci sub
o viţa sălbatecă, zări p e profesorul
Nedici c u nu creion naş şi cu o carte
în mână. N'avea încotro, î l satuin,
îşî ştersoi năduşeala de p e obraz şl
consimţi cal. sft.stea cu e l sub viţfi.
— Uite n u m a i
s ă vezi ce spune
ă s t a fu prima vorbă a profesorului
şi fhnepu sfi-î citească o frază lungă
din, cartea pe care o ţinea în mână.
Jean, a u z i numai partea dela^mceput, care începi*® cu „ai*" cea delà
sfârşit cu „worden ist" ş t pe lamijloc
de viseo d o u ă orî „hoher* Regionen".
Din respect declară că-1 place airl
rugă să-î dea voie să o răsfoiască
şi e l
•Bbcmal v'aş ruga d a c ă a ţ i vrea s ă
îmi; daţi şi m i e ceva de citit? zise
r
J e a n profesorului Nedici, şi s e bucu
ră la- g â n d u l c ă va putea eă-şî alun
ge plictiseala prin vreo citire plă
cută.
— Cu placa», c u plăcere ! îî zise
Nedici. — uite ara aici : „Abhandlun
gen über dia m o d e r n e politic de L ö venstein", c â t e v a
d i n operile l u î
Góthe, — ştiţi, ş i e l era u n m a r e cu-
des când tn când; să mm Ifterunf tn
wesen der Gedankenleere de Sönens- mâna el I Acelaşi lucra va încerca
hein,", pe urmă,, pe urmi de Sauer* s ă facă şl el cu Maria,
teig...
Йі adevăr ae, placaj» mal Idealfc ş |
— Vă rog- «va din ®e4toel II ta. 'mat nevinovat*? Werther eiteşte
trerupse Jean.
i Lotet traducerea sa din Osian, dar
— Mă rog, mă rog, cu plăcere l Jean? Jean are să-î citească Marieî Coat,. 1—5 şi 6—8 s. pentru poale in
să eft dau С О Ш Р «ешпаГ
"pe ,,ЩжіЩ>. , Д « № & st ea.*n*e- ternet cord, plămâni, stomac,.fimehî, fi.
iean cţmnbati, dac i n ascuns: h». -file mete
Si cu ont se аргввіф de cat ş. a.), nervoase, mintale, firffemei, de
fiecare p a s ; întorceai еарш, cu gâri- desnodStaiiritul povestire!, pe atât ЩІІ ŞJ-BOuî născuţi; de 0 С Щ (cabinet
c/ii
se înfrăţi» cu Warcner şi 6» sttentt spţiafy,. 4e piele şi veneriene
dtrt că at» eaVl ajungă- ointţa Ш,
operaţiuni fără nü
Iu preocuparea lui e l nici nu au de tot, când Werther i% pistolul,
regional&Fensiuni,
CONSULTAfJA
paatru orîzea pe NeaYef, cere tn- tot parcursul; Jean sa uită ia revolverul luî atârnat г$Ш, <sf.»rin anestezie
'
ce boală
sa impat
aterea
Călăraş
II deelama vrejuri dinx „Faust!', şi pe Mo\ cajje-î apănea e a im в * 4ѳ
unui Dinte fwă du
»mnal,.
iar
în
dopel
loi
vtda»
faţj»
ge lângă cel» tó te va versuri, trunctiiate, trecea, iii. reviste tot c» citise Bftiieă ş l desfigurat* a* lui Werther,
'care i s e părea că-I face semn dîn
din e*the.
5, — -CAJUEA, ШАЯ0ѴМ, - 5 ,
— A m aci si pe» „Werther" : „Pă cap în mod" semnificativ; „4>a-, a s a
Discret prin
i
ţaniile tânărului
Werther", Oaeä f&rtate ! săracii de noî, necăjiţii 1 IuSe vindecă, radical,repede, fâAdurere
.
bim,
dar
avem
nenorocul
să
iubim
voiţi luaţi pe Werther.
JMapsilesiţă, O n a n i s m , flKfilis,
— L'am ma* citi*, zise Jean, dar [femeile s i t e i » ; dar suntem şi cin»» I S o a i e l u m e ş t i ş i d e R e m e î
ііф,
à»
«ceea
trebue
e№
murhnt
>do mult. Chîaaţ nwrteţr s ä mW dajtf !
Pansamente,
— Ce crezi ! câţi tineri nu s&u o- Vino!"
înjeeţiunî cu Mercur,
Sublimat,
morât din cauza l u î i 0 , ho, ho I ca
— Cu bine, cu bine fărtate, zicea
EHRLICH- 6 0 6 ;
а т в і с ş. a.
muştelei' Citeau, p e „Wertner" el ne i Jean în sine, în curând n« vom ve
Se aplioS trstsmenlal eri-cărnl doctor
u r m a t
un glonţ*- în eae» (
dea I
—
ee^cot,^еcurăţat se plombeatai.se pun
Jean care-şî aducea aminte ca prin
Şi mai-mal, fără să. caute alte mo
CU BRETARLLE CELE mai avantaatoasc
via DE eoarta lui Werther, simţi, 1» tu«, el M fAmilia-rizà c u Meea. de
km IMtate
cuvintele profesorului Nedici, un fel moarte. $ i clipa aceea niinţeieasa,
Pnaent» pana- la ora lit seara
de răceală pe frunte.
când omul încetează da a. mal i i , se
Corespondează cu provincia,
4779
— Asta-i t o a n e i ce-mi trotnie mie; potrivea cu ЬШТЛ h i t coaiomplatise gândi Jean, şi aşteptă* cu nerăb vă aşa de bine în cât o aştepta adare sft ajungă până acasă ca s ă ea proape cu nerăbdare. Şt simţi un adev&rat deliciu, mimaî la gândul,
cartea.
In această carte se povesteşte des oă, poate, pe fruntea luî cândva rece
pre un tânăr oare caVe, fira visătoa ca marmora, 'ea va depune săruta
re, anume Werther, care s'a dus în rea eî caldă.
tr'o localitate calmă pi liniştită —
„Atunct, aiuncî veitt ft eeî maî fe^
ceva idilic — ş l aeolo făcu cunoştin ricit !*" Da> oare
«1 aceaatiă,
ţa unei fete pe care o ehema Loto şi supremă placera? "Şi încă cuml"
"ІЖАІЙИЕЕ.
şi
ÖU*A
era logodită cu un oare-car» Albert. „Ce zice Werther ?"* Şi el reciti pasaШПШІГШ Ашіі 4 Pudrai «ГЮВД»)
Werther se îndrăgosti de ea foarte gîile acelea de filosofie egoistă, un
de
Frepedo şi de îndBăgosfit c « era» n u de, fftră n i d O nezervâ, suftriuzilor
GONI 1 leu
ştia ce face. Albert care pe Vremea 11 se promite recompensă „acolo
c&nd Werther făcuse cunoştinţa Lo sus".
te! era dus într'o călătorie undeva,
Citirea se prelungi până a doua
se înapoie şi se căsători cu Lote. zi l a amiază, iar după amiază Jsan
SĂPUN DE TOALETĂ
Werther spre A-et putea alung» ne începu, conform prescripţiunilor din
cazul luă şi el o slujbă oarecare si carte, să-şî aranjeze lucrurile, să
4
plecă de acolo ; dar repedd se înto an scrie scrisori, printre cart una lun
De o calitate ireproşabili, foarte I
se şi dragostea lui pentru Lota 1 » gă de tot, în formă de jurnal, dedi
bine paiînmat, catifelează mâinele I
bucni cu maî multă furie.
Odată cată Marieî. Şl era satisfăcut maî
si tenul. Buemtai l e î
când bărbatul el lipsea de acasă, ales d* „calmul" lui ; şi prin calin eî
Werther O apucă şi o sărută, dar toţejegea aoel surâs sau acea î n
după asta nu-I maî rămăsese altceva cruntare silită de autor, cu toate că
de făcut decât să as sinucidă. Ia AR inimă lui se făcuse cai un purice.
devăr, după cum se obicinueşte, în
Ş i în toată această activitate el
MIGRMA
asemenea împrejurări, el se apucă : nici odată n'a încercai sft-sl dea so
dureri de» «gp, de
şi scrise o grămadă da scrisori, îşî coteală axactă pentru ce le face toate
dinţi, nevralgii, du- '
arse hârtiile, încarcă pistolul, trase acestea. Bunăoară de ce se simte ne
«ari reumatice, vinşl se omora.
norocit si anume c e trebue g£ aibă
deeă sigur. P a ş t i - '
Jean la т а э а mânca foarte puţin, un o m ca să nu aibă trebuinţă de a
Ijbele n e v m i g î n e
pe- urmă se apucă de citit, oh şi ce se sinucide? Toate acestea, eraü ur
J u r i s t , aprobate '
nemărginită e ріасеяеьа. să. împărăV marea creştere'! luî sau era din naş
de Consiliul sanitar
2 S O la tfaroţfMeiai ţrt fajPiHaciîr
işestî soarta cuiva! Bela primele pa tere predispus 1ш aşa ceva ?
gini Jean văzu că Werther este ei
La această întrebare mi se poate
însuşi, şi pentru fiecare întâmplare răspundă Sşa de uşor. Intru cât îl
din carte, căuta ^ftte-eevS asemă- privea, Jean şi când încarcă să dea
TlICM °*fcma£iKbelä, bamşitele,
nător din viaţa lui. Durerile lut vre-o explicaţie, se lăsa repede de
lUovn acute şi cronice, teşea măWerther ti mişcau şi în gândul lui tot, luând ca martor pe bolnăvicio
girească vindecă si jar
el îl strângea mâna, care împreună sul de Werther şi faima lui Göthe.
eu Lote, era de mult tn cer. Tot îl Tot aşa procedaază şi oamenii în
plăcea, tot şi în toate 'al se vedea pe vârstă care n'aü pătimit în tinereţe.
iacii
Шя lu" S Dreperil şi
sine. Era de acord cu Werten ar, că
Delà cea d'întâiu întâlnire a Mă
n'are nevoie de cărţi, căci inima îî riei cu Jean, Catanicî nu'I pierduse
clorosa, neurastenia.íhictoria,
slăbiciun'ia generalăieembate
este destul de agitată şi fftră ele şi din ochi; II urmărea fiecare mişca
că îi esta destul un cântec calm şi li re. Nu'I scăpase nùuie: plimbeérea
nişti t care se cântă copiilor de lear lor, nici chiar scrisoarea locotenen
găn. Ca şi lui Werther şi lui 0 plă tului adresată bărbatului
Face poftă de mâncare şi aste unul
Măriei,
cea m â l mult scriitorul tn care cine nici răvaşul Marieî trimas Lui Jean
din cele mai puternice meonstiva îşi găseşte descrisă lumea lut şi ş i nici însăş citirea lui „ Werther". Uta
tuaonr aie^ cerpuiui slăbit
Sida W 4 . U draperii şH farmacii
unde totul se aseamănă cu viata ci singur lucru era despre care n'avea
titorului. In Worther totul se asea. cunoştinţă, sau maî bine zis, pe care
mănă cu viaţa lui Jean. Se asemănă nu voia să'I creadă din spusele loco
fuga aceea de lume şi căutarea Mă tenentului: — cum că Maria noaptea
riei, se asemăna acea senzaţie plă* intra în odaia Iul Jean.
cută care ÎI furnica din creştetul ca
(Va urma.).
G a r e a a i p t eeVpului şi până tn tălpi. Stund, când;
solut n e v ă t ă Trad. de C o n s t a n t e
după cum zicaa Werther, degetul
п а а і е ш г е , tóa-9h
seţte htreáiat p i
bal, fără voe, atingea pa. a l eî, aafl
rul «Sroaţit eafl
când li se întâlneau picioarele pe
albit, In negra,
DIN HAZUL ALTORA
sub masă.
i a braa, cietaetf
saO blond într'nn
„Eu îmi retrag piciorul îndărăt,
U n f e l d e bonîa
mod atât de perdar o- putere tainică mi-1 duce înain
foet ?> de aille
te şi atunci mie mi se întunecă min
Un curios se duce să viziteze un os
rai, In cit ou ie cunoaşte da Joe că
tea !" La fel ca la Werther, dar ştii, piciu de nebuni. Intre alţii, vede pe
piral eat» vtpa& întrebuinţam mal
c'fi două picături de apăl Şi pentru unui care stătea foarte Hnistifr.
simplă şi mat uşoară ca la я $ - м altă
— D a r d-ta pentru c e eştî închis
Jean, Maria este ceva sfânt, şi în
v&psea de păr. L e î ЪЯВ le droaci
?
întreabă
curiosul.
guerii şi farmacii.
faţa ei îi amuţeşte pe buze ori ce do
— Pentru un fel de b o a l ă , - Ä s p u n d e
rinţă !
cel întrebat, care l a n o i act ee chiamă
Se supără pe prietenul Iul Wert nebunie, d a r ' c ă r e i a la d-voastră, în
her, care-1 sfătuia să se lase de Lote. lume, i se zice curiozitate..
„E uşor de zis !" Apoi cât de buna
a /&\v<-f
era Lote care îl lăsa pe Werther, din
PÜP-AVRANECU
Fost intern al s
Boale
rwtgionit,
Шг-СЫ9Ѣ
t
TĂMĂDUIREA
Bibescu-ТШа
SpeţMurî,
Eliberează
sunfrv*
•JSS'.t mBUCOL
„FLORA*
VÍPSEA DT PAR №10
Reclama e sufletul comerciuluî
< st -
V
8. — - N o
.UNIVERSUL LI 1ER AR
33.
iSlOUILE
L.ijii, io A U Ó - . - ; , i 191
MARI
PREMII
O F E R I T E D E ZIARUL
„UNIVERSUL
ABONAŢILOR SĂI CU INCEPERE DELA 28 MAI, 1911
0 NOUA VILA LA SINAIA
«Vila Luigi»,
construită anume pentru tragerea viitoare, pe strada I. C. Brătianu, în poziţia cea maî splendidă
-din localitate
fr
de mare valoare, cumpărat de la Industria metalică oBfapcu», Bulevardul Elisabeta, 8.
0 ELE6ANTA BARNITIIRA de MOBILA p. SALONAŞm
• din 'trestiei exotică ; şi malaca emailată, compusă d i n :
Oean'ap'ea, două'roţoliurî. patru scaUne.şi o masă-, cumpărate de
гтэ .r "la cunoscutul magazin Lîttmann, str. Lipscani, No.' 3 .
DORMITOR de Ш Ш
FIN
construit în marea fabrică de mobile de lèmn "
Marin V. Ganeà, şoseaua Míhal-Bravuly No. 37. şi strada Şerbă•
• ' nică, No. 10.—Sucursala caieà Victoriei, No. І07.
O GARNITURA D E TOALETA JAPONEZA
: compusă din un armuar cu oglindă, cu despărţituri pentru rufe şi haine,,îmbrăcat cu stofă japoneză. Una.toaletă cu marmură şii
oglinda din bambu veritabil. Una dormeză tapisată ou ştofă japoneaă. Un scrin cu şeapte cutii lustruite şi îmbrăcate cu stofă jap O r tieză. Un piedestal de bambu cu vas japonez. Una etajeră de perete^ die bambu, îmbrăcată cu stofă ;japoneză; şi" un.scaun tapisat tot
cu stofă japoneză. Toate aceste obiecte suiit ,'lucrâtè şi executate în mod artistic de către .renumita fabrică de mobile de bambu. E. A.
,
Pucher et Comp., Buléyardui Elisabeta, 15, cu sucursala calea Victoriei, 148.
> •
J
JUMĂTATE ВАШТІЩ MOBILA DS LEffîl DE Ш А П Р Е Щ
Ш Ш
eompusă din : Una canapea, 4 scaune, 2 marchize, 2 taburele, una masă cu geam de.cristal. Toate îmbrăcate în pluş fin; broşat, :
cumpărate de la maţele magazin de mobile «Compania,americana», -str. Carol, 74, vis-à-vis de piaţa cu flori, lângă hotel Dacia. '
U N A SUFIW5ER|E
, Г
compusă dintr'un bufet elegant, o masă patent de І8 p'şţsoane şi & scaune tapisate, cumpărate de la cunoscuta «Expoziţie Mo•
dernă» de mobile, Gildener ,^oşeflţhal et Haseal, Bucureşti, strada Carol I, No. 64; ;
».;.••>
•
I
ita шнміі pentru 6 persoane, de alpaca,' veri-
CMWÎII
\- SCnitlU Ш5 tCfflU
I
1
1
. 1
•~~
il
П
y
d e
tá
biia
j
imitând argintul .oxidat.;,
;
m 8 8
á*í*ft«iPlltí*
^ > cu o figura oxidata, aşezat pe un
CvuMriulL postameţntnaurit, imitând bronzul.
;
DAÜllllfäІ"^ P
«seceşion» cu vitrourl, având mersul
pcUtUlla
[ i cumpăratede la. marele magazindecea
sornice şi bijuterii ев-gros şi en-detail. Fraţii A. el L>, Roller,
Bucureşti, strada Smârdany No. 35, etajul Л-iu.- -íiKtn:- л
niü&inä ''àà~ úpría "Erica», ultima perfecţiune,і«аі« acrie
.-Г^ *
vizibil în
culori, cumpărat de
la Compania «Ideal». Depozitul maşinelor de scriaчйгі BùPalatul Eforiei, représentant Leonida Piokowáki. '
е
e r e t e
z
6 )
două
;
^ I Creşti,
Ьі/'aÍUPÍA
\ur4ií>ill
Aa
«Si«u8 email», compus'din maî
d C r f l t l U UC U v i d l f f l l y multe bucăţi, cumpărate de 1» ma.rele magazin A. Rechenberg et Su, Bucureşti, Lipscani, 45.
p ü m ä c i bărbăteşti de zi,,de zefir sau ß n a i ' û ^ l t i P
,W»IIIdŞI
сц piept, de olandă;
« F
Ioni
-(indispensabili); :
• i <
•'• •
e
a n t a
c
f Ш^бСЬб Jmătase
'
a r t
i|^"çtimnarate de la.,cunoscutul magázta «Ceasornicăria Göltet»,
,' ; ; ;
v ; ' : ; • ;
;
ИЙІЙІ*ІІІЙ ^ ^
'
= І>perIfkeb ^
*i*h
y *\РФ"М""' tative
І ambele ;părţlф-:.Щ•
dé
.Crocodil." i;
— :i • '-• • •"• -b:::r\'^
•9. >Я№Н*ЯІ0 Aa rae* *|JuVeitîa»;cumpărate' de la «Compania
.."J^"*?
gerièrâla», biürou
infoflmatiùni, Bui. •:".West},. strada Smàrdan, ,tua.' .2$, eUjuï j-iű.',
.',•• ; ' ; <
péntru'fkmîlie,
mânai calitate síit
i
Uc LUSUl peripară, cu capacul
nuc.
,
A»' flKíllt de picior pentru familie, cu, suveica
IlIuŞlUd UC tUSHl rotundă, ,dé/c^
: л , rioară ; coase şi brodează jguceamaî mare, perfecţiune. Mae»
» şi capacul de auc. Cumpărate de la marele.:magazin de mai
- şiaî.de cusut «Compania anglo^âmericaeă», Bucureşti,' strada
• Carol No. 50, cu: sucursale in Piteşti: şi Gâmpina. \
Грптла«ш \vnoi\ava bronzate, cú sticle colorate, cumIIUHHWSC "II ULUCI C
<i iâ cunoscutul magazin de
bijuterie.Th. Radivon, Bulevardul Elisabeta, No, 8 bis.
ѴѴЯтлІш
P^fecţienat, remon'tabil іц timpul
,i
grelIIwIwH: IIloiCj mersului, cu diafragma de concert şi
ä
e
a
e
pe
;
c a n t e t e a
1
y
"-fáefe
:
de
de de
1
mueiirâ'Aa Plie»!
f, Hi
dalna
f lHCÎha
t
p ă r a t e
e
Й
H.cl|itece,iaţioaabN, i 'J'r.i,
şi accesorii,
ѴІО&Й ^ 'Siraäivarius,
completă, cu arcuş * cutie
№
ЙГШ0ОІ£а ^de mân
^ > '
sonoră, cu tonuri de oţel,
burduful dublu impermeabil şi colţurile imbrăcatecu metal.
- ц « т а н < | л | і | | а <^ concert veritabilă,, italiană, in lemn de
Hn ШаПЦиіІІІа palisandru şi elegant ornată cu sidef, cum
părate de la cunoscutei magazin de ihuzicä'Jean Feder, ca
lea Victoriei, 84.
el:
e
e
m
n ă
o a r t e
m
ѳ
sură câştigătorului de cunoscutul magazin de-lingerie «La
patru sezoane», yictorietflpasajgiql'Maca,'ѵів-І-тіа''de,'poliţie.
9 І>ЛСІПШ0 Aa haina O * )* 4 > măsură şi alegerea sto* ..W»»*Uiuç
ildlliç fei, cari ae vor confecţiona de cu0
a
a
j noscuta croitorie Jaque» Grimberg-, strada Academiei; 28: >
metri pânză de inişor cu bórangic, ţesătură
LHd U U t d l d românească, cumpărată de la expoziţia Сайеі
şcoalelon
. . . . :
' '
. '' '
9 раяйаьѵіЛоа
aur pentru bărbat
* ' tCdSWllUltC şi a uă pentru' damă ; '
I'na KlP'ufă ^
;
d e
0
1 с Ш г о і с de argint г ш ^ pentri bărbat;
Oirăţapăie m m S diamante;
cu două
brilante
:
2
(IflV
Ulla
c
^ -*I | »ti»ifotiß'<ЪгеЦ&е
idein, carï se
^ « ^ " ^ vor confecţiona după mă
e r i e
53
?рй^і*. соцеі, ş i . . • ; •
,
a I b e
şi safir la mijloc.
.:
2 cèâsorniré de metal marea «Sonia»
íánanav
nori artistice
Jdpöllf/j,
.
% portf otografii
Ho pince-aez IŢjţ ona pereche ochelari duble;
llwgaioa^;^
c u
l u c r a t e
! n
f o c
ţică .aOçularium», str. Doamnei, 27, unicul institut pus sub
, ; direcţiunea, şţuţţţifie& a darului Gheorghe D. Fischer, oculist.
ІІщ fflln1A<S Р ^
pentru grădină, «Şanticler», compus din
.1)11 1ГЦІІІЦ9
cocoş, două găinî şi douîaprezece puişorî.
I|
„UPC complet de limba franceză ; idem unul de stenogratura
em unul de dáctilógrafie, carî se vor preda
de cunoscutul profesor Henry H. Duplóyen, strada Edgard
Quinët, No. 5: "
ţ»j| Aaèata conţinând fie-care cremă, pudră şi săpun «Flora»,
«ИІ iiâofuIc făcute^ ănupie.pentru abonaţii noştri.*
:
е т ш
u
Un
n
n
fâ
:
Afară de aeeetea, toţi abonaţii mal primese tn mod gratuit «Universul Literar», iar la facerea abonamentului,
un volum din interesanta scriere : Memoriile Regeluï Carol I.

tJW COPIL UCIS DE CURENTUL ELECTRIC. — (Vezi explicaţia).

Transcrição

Documentos relacionados

Nr.70

CULTURA CRETINA

SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).