Nr.70

Arad, Duminecă 27 Martie (9 Aprilie) 1911.
Anul I.
ABONAMENTUL:
Pe
an . . 28 — Cor.
Pe jumătate an 14- — „
Pe 3 luni . . T— „
Pe o lună . . 2"40 „
Numărul p o p o r a l :
Pe un an . . 4 — Cor.
Pe jumătate an 2 - „
Pentru România şi
America . . 10 —franci.
Numărul d e zi pentru Ro­
mânia şi străinătate pe an
40 franci.
-
-
ROMANUL
Nrul 70.
REDACŢIA
şi A D M I N I S T R A Ţ I A :
Strada Batthyányi Nrul 2 .
INSERŢIUNILE
se primesc la adminis­
traţie.
Multămite publice şi Loc
deschis costă şirul 20 fileri.
Manuscriptele nu s e î n napoiază.
Telefon pentru oraş, c o ­
mitat şi interurban Nr. 730.
sunt cea mai straşnică bătaie dumneze- iesc treptat-treptat părţile lemnoase p e
cari le distrug. S'au văzut, p e urma lor,
ească în Indii.)
Un mic capitol d e istorie naturală,
Unde au bîntuit mult în Europa, pe stîlpi întregi de lemn preschimbaţi astfel
pentru popor*)
la mijlocul veacului trecut, vre-o treizeci în coloane de beton. Când n u ' le mai
de ani dearândul, a fost în departamentul place locul, fiindcă l-au secătuit, atunci
de C a r a g i a l e
Franţei numit Charente inférieure ( Ş a - nu-şi mai bat capul cu dresul; opera d e
Termitele sunt nişte gîngănii, s a u ranta-de-jos). Micul fluviu Charente se distrugere porneşte cu o aşa repeziciune
gîze, cum le zice poporul la făpturile mici varsă în Oceanul Atlantic la vre-o cinci­ că, în şapte-opt săptămâni, o casă mare
şi delicate ale naturii, pe cari oamenii de zeci de chilometri mai spre miazănoapte europeană este coptoroşită din temelie
ştiinţă le numesc în genere insecte. P e de gura măreaţă a Girondéi. Intre aceste pînă 'n vîrf; b a un sârman sat d e negri
termitele acestea, naturaliştii le numără în două guri au făcut mari stricăciuni ter­ africani, în şi mai scurt timp, se face tot
rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere mitele, şi mai ales în portul Rochefort şi grămadă praf; nici urmă d e bordeiu nu
se mai zăreşte.
(dela cuvintele greceşti nevron, adică în cetatea de mare La Rochelle.
Termitele
lucrează
pe
ascunse
d
e
nerv, şi pteron, adică aripă); căci ele au
S'a văzut la Rochefort cum, într'o
aripioare străvezii, înăuntrul cărora se ochiul oamenilor; de aceea francezul nu­ singură noapte, termitele pătrunzând prin
vede o ţesătură deasă d e firişoare ner­ meşte travail de termite (lucru de ter­ piciorul unei mese, d'asupra căreia sta
voase. Ele trăiesc în societate întocmită mită) o lucrare ocultă de distrucţiune. îşi giamantanul unui inginer, au scobit picio­
ca şi furnicile: au o femeiuşcă prăsitoare sfredelesc galerii pe subt pământ, la 'ntu- rul de jos în sus, au trecut prin tabla m e ­
cu câţiva bărbătuşi pe lângă ea, şi pe neric, până la zidurile locuinţelor sau ma­ sei, pe urmă prin fundul giamantanului
urmă mulţime d e soldaţi şi de lucrătoare. gaziilor; de aci coboară drept în jos până înăuntru, unde au ros rot; aşa că adouazi
Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dincolo de temelii; pe urmă trec pe sub nu s'a mai găsit petec de haină or d e
dela noi; de aceea popoarele le-au crezut temelii, şi apoi suie în sus drept până rufă neciuruit. Iar hârtiile şi planurile bie­
înăuntru prin podele. D e acolea 'ncolo tului inginer, şi cerusele cu plumb cu tot,
totdeauna c ă sunt furnici cu aripi.
au p u s stăpânire ne 'nfrânată asupra toate dispăruseră fără urmă.
Sun: mai multe soiuri d e termite;
locului.
dar toate sunt săpătoare, şi afară de asta,
Vai de oraşul, în care au apucat să
Unele se năpustesc asupra lemnelor
cea mai mare parte dintre ele sunt şi
se
'ncuibe
termitele!
constructoare; adică, sapă orice a clădit clădirii, asupra mobilelor şi proviziilor de
Astfel, în La Rochelle, palatul p r e ­
omul, ca pe ruinele clădirilor omeneşti, orice fel; altele rod şi sfredelesc mereu
să-şi clădească ele cuiburile şi aşezămin- înainte; atacă tavanurile şi podelele de fecturii şi toate locuinţele dimprejur au
tele lor. Trăiesc rozând din tot ce le mai sus, până ajung la acoperiş, ca să-1 fost prăpădite. Acolo nu mai erau oame­
ese 'n cale tot ce pot roade; şi de aceea roază şi pe ăla. Lucrează însă cu multă nii stăpâni, erau stăpâne termitele. Nu
sunt un a ş a vrăjmaş al oamenilor, că băgare de seamă, să nu dea cumva de mai putea pune omul un proţap, or lăsa
marele Lineu n'a stat la 'ndoială să spună lumină, şi respectă cu cea mai mare grije o scândură pe brazdă, în grădină, că a
în Systema Naturae:
„Termes utriusque suprafaţa obiectelor atacate, mulţumindu- doua or a treia zi erau nimicite. Proptelele
dela copăcei, şi trunchiurile copăceilor şi
Indiae calamitas summa", (adică: Termitele se să le găunoşeze.
Dacă locul li-se pare bun, le-a ră­crăcile mai resărite pînă la ramurile crude
mas acolo încă destul de prădat, aduc fără scoarţă, erau scobite de jos pînă sus.
*) Extras din minunatele : „Souvenirs d'un natura­
liste" ale vestitutului savant şi publicist A. d e Quatretencuială plămădită de pulbere de pământ Tavanele şi podelele prefecturii se fărimifages, membru al Institutului Franfei (1810, f 1892), pu­
or d e moloz şi din balele lor, şi înlocu­ ţeau şi se scufundau.
blicate la Paris, 1841 — 1853, în editura Charpentier.
TERMITELE...
Concert»! primăverii *)
Chiar acum din crâng venii
Şi c'o veste bună!
Iarăş e concert, copii...
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.
Vrei programa,
lămurit?
Stăi puţin să caut...
Cucul, un solist vestit,
De printr'alte ţări venit,
Va cântă din flaut.
Cântăreaţa dulce 'n graiu,
Cea numită „perla
Cântăreţilor din Maiu,
Dulce va doini din naiu
Multe doine, mierla.
':•
1
*) Dintr'un volum ce va apărea în anul acesta la
Bucureşti.
Va 'ntonă apoi un psalt
„Imnul veseliei",
Corul dintr'un fag înalt.
Va cântă 'n sopran şi 'n alt
Graurii câmpiei.
Se vor pune apoi pe joc
Până chiar si surzii,
Când vor prinde dintr'un loc
Să ne cânte hori cu foc
Din tilincă sturzii.
Turturelele 'n tenor,
Ş'alte voci măiestre,
Toate după glasul lor...
Vor urmă dup'acest cor
Feldefel de-orchestre,
Vom cântă şi noi ce-om şti,
Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini
Că e dus departe.
Voci de gaiţi care fac
Să scoboare ploaia.,.
Şi 'ntr'o scoarţă de copac
O să bată tica-tac
Tactul ghionoaia.
Cine-i contra, să-l vedem,
Ca să-l ştie soţii/
De-aveţi chef tovarăşi, bem...
Ura 'n cer! cu toţii-avem!
Mergem dar cu toţii!
Iar naţionale-apoi,
Cobze ş'alte hanguri,
Glas de fluer şi cimpoiu,
Pitpalaci şi cintezoi,
Ş'un taraf de granguri.
Gheorghe Coşbuc
Pag. 2.
R O M A N U L
Nr. 7 0 — 1 9 1 1 .
într'o' zi archivele
departamentului punctul central al atâtor găunoşări; şi as'au găsit mistuite aproape în întregime, poi îndată, scurt, cu cea mai strictă
şi asta fără ca mai nainte să se fi arătat promptitudine de operaţie, trebuie pornit,
pe din afară vreun cât de mic semn de subt o presiune considerabilă, leacul mân­
stricăciune. Termitele ajunseseră la cartoa­ tuitor pînă în adîncul răului. P o a t e pri­
nele archivei prin lemnărie; pe urmă mân- mele încercări să nu isbutească deplin;
caseră hârtiile administrative, respectând, poate că, nimicind un cuib două ici-colo,
ca după obiceiul lor, foile de-deasupra şi să te pomeneşti că se ivesc mai multe
muchile filelor; aşa că un carton, care era în alte părţi. Nu trebuie un moment de
înăuntru plin de tărîţe, produse de dejec- răpaos şi de 'ngăduială: după ele fără
ţiunile acelor gângănii, părea pe dinafară preget! scotoceşte mereu pretutindeni şi
întreg, ca şi cum ar fi conţinut dosarele unde simţi că mai mişcă, nu le da p a s ;
neatinse.
trage-le cu chior pînă la saturaţie, pînă
Lemnul cel mai tare nu poate resi- isprăveşti odată cu ele...
sta la atacul termitelor. La scara cance­
lariilor prefecturii, era o bîrnă groasă de
Şi când te gândeşti...
stejar vechiu; un impiegat alunecând pe
O! ce cruzi sunt oamenii de ştiinţă!
scară, dă să se proptească în mână, şi-i ce fiinţă fără inimă a fost acel savant!
intră jumătate braţul în bîrna aceea ca Auzi dumneata ce răutate!... Ei! ce pot
într'un măciniş. Numai-decât s'a cercetat gândi bietele mici gîngănii pomenindu-se
şi răzuit bîrna în mai multe părţi şi s'a afumate aşa fără nici o milă ?...
Fireşte,
văzut că nu rămăsese de ea decât pe nu pot gândi alta decât:
de-asupra, la faţă, o pojghiţă subţire ca
— Ia uitaţi-vă la sălbaticii de oameni
foaia de hârtie.
ce vrăjmăşeşte s'au pornit toţi cu toţii să
Ce n'au încercat oamenii, ca să stîr- ne distrugă casa...
noastră!
pească soiul acela blestemat de gîze!...
Insfîrşit, după multe încercări şi studii,
zicea învăţatul Quatrefages, că par'că lear fi dat el de leac. In urma experien­
ţelor sale, dovedise că în atingere cu ga­
— Răspuns d-lui Octavian G o g a —
zul de chior pur, termitele cad la m o ­
Din culmile Olimpului, vesteşte d. Oet.
ment trăsnite; iar într'o cantitate de aer
Goga
„micilor cavaleri hrăpăreţi" dela „Tribuna"
amestecat pe a zecea parte cu acel gaz,
medievala: Treuga Dei, pe româneşte: pacea de
peste o jumătate de ceas mor înecate.
Joi până mai apoi!
Aşadar o insuflare de aşa aer a m e ­
O face aceasta pentrucă crede, că „hărţustecat în coptoroşeala lucrurilor atacate iala" pătimaşă şi-a ajuns scopul: „Tribuna" a
ar năbuşi năvala vrăjmaşelor.
Insă — ieşit învingătoare, iar dreptul criticei şi al „în­
demnurilor noui" este mai presus de orice în­
zice celebrul naturalist — problema tot doială.
prezintă greutăţi. In toate chestiunile de
Dacă aş fi răutăcios, aş zice: Tot învin­
acest fel, după toate cercetările savante geri de aceste să-i dee Dumnezeu „Tribunei",
cari ne dau numai soluţiunea teoretică, câtă vreme continuă tradiţionala sa atitudine
trebuiesc să urmeze încercările practice, echivocă.
Dar nu aceasta mă îndeamnă să scriu, ci
cari singure asigură aplicarea uzuală.
personalitatea d-lui O. Goga, pe care cu adevă­
Aci, să urmărim cu toată luarea a- rată durere de inimă îl văd coborîndu-se din
înălţimile senine, unde îl chiamă talentul său,
minte pe savantul naturalist...
E vorba dar să atacăm o speţă e x ­ la lupta puţin glorioasă, în jurul unei cauze
odioase.
clusiv s ă p ă t o a r e ; astfel, o exactă cu d e Recunosc, că nici când nu am cetit o
amănuntul cercetare a locurilor şi lucruri­ proză românească cu atâta durere de inimă, ca
lor va fi mai întâiu de toate necesară, în timpul ultim aşa zisele „excursii politice pe
spre a descoperi punctul de plecare, domeniul politic", cum a botezat un distins prie-
Treuga
(âte-Va cugetări frumoase
— Spicuite dela marii moralişti din vechime —
Mai bine paguba cu cinsle, decât câştig ne­
cinstit. Câte poţi păgubi, ţi-le poţi destoarce pe
toate; cinstea, ba.
Plăcută e casa unde nu vezi nimica de pri­
sos şi afli toate trebuincioasele.
Sunt mulţi nenorociţi: cel mai de plâns e
acela care nu-şi ştie purtă nenorocul.
*
Vrea un stăpânitor să doarmă'n siguranţă ?..
Să se'ncunjure, nu cu streji armate pînă'n dinţi,
ci cu dragostea supuşilor lui.
Nimic nu se şede mai frumos Ja un tânăr
decât modestia, respectul de cei bătrâni, cumpăta­
rea şi iubirea ferblnte de dreptate.
Să nu zici nici odată: greşala asta e foarte
mică, mi-o pot iertă; nici: fapta asta bună nu
are vreo însemnătate, pot să n'o mai fac.
*
Pe cel mai mare viteaz îl poţi birui şi pune
în jug; libertatea cugetului nu i-o poţi răpune
nici celui din urmă dintre muritori.
*
Bordeiul unde rid săraci veseli plăteşte mai
mult decât palatul unde plâng bogaţi amărîţi.
*.
Munca este păzitorul virtuţii:
fără treabă.
nu staţi
mult
*
Natura ne-a dat două urechi şi o gură: as­
cultă de două ori şi vorbeşte odată.
*
Sunt două feluri de învăţaţi: unii, oameni;
alţii, secături. Oamenii învaţă ca să cunoască; se­
căturile, ca să fte cunoscuţi.
I Dr. STEFAN TĂMĂŞDAN |
£
medic univ. specialist in arta dentisticâ,
« ARAD,
Fii mai întâiu drept, şi apoi, darnic; fit mai
întâiu iubitor de oameni, şi pe urmă drept.
Dei
vis-â-vis cu casa comitatului.
•
•
es
9
Palatul Fischer Eliz. Poarta II.
J
Consultaţii dela o r e l e 8—12 a. m. şi 3—6 d. a.
•
®
»
«
g
ten al meu debuturile ziaristice ale d-lui O Goga
din lunile ultime.
Pentru Dumnezeu, unde trăeşte d. G o g a ?
Nu vede el ce se petrece pe acest petec al globuleţului din univers, pe al cărui înveliş
de mucegaiu s'au desvoltat fiinţe vii şi cunos­
cătoare ? !
Ce crede d-sa, că „îndemnurile noui" ale
oţeliţilor sunt întru adevăr ceva „nou", noch nie
dagewesen, la noi Românii ? ! Aceste „îndemnuri"
sunt un fel de rugeolă, o boală de copii, prin
care am mai trecut de vre-o câteva ori, fără ca
să se surpe tăriile cerurilor.
Să-i aduc un singur exemplu de pe vre­
mea „Tribunei" Caşolţenilor, a vrednicilor pre­
cursori a celor de astăzi:
„Una dmtre boalele de cari suferim noi
Românii politiceşte, este cultul necondiţionat, pe
care-1 dăm bătrânilor.
„Crescuţi în mijlocul unei societăţi deprinse
a se târî înaintea celui dintâiu venit, bătrânii no­
ştri n'au avut ocaziune a se hrăni din ideile Apu­
sului şi astfel a da o nouă direcţie vieţei noastre
politice şi sociale
„Este incontestabil, că Apusul a avut pu­
ţină influenţă asupra desvoltărei lor intelectuale,
nefiind încă intelectul lor accesibil pentru toate
ideile Occidentului luminat, s'au desvoltat prea
unilateral şi deodată cu această desvoltare inte­
lectuală, li-s'a desvoltat într'un grad primejdios
vanitatea şi îndrăsneala şi rezultatul acestora:
apucăturile autoritative.
„Aceasta o simţim astăzi.
„O simte tinerimea hrănită cu idei şi ve­
deri moderne.
„O simt toţi aceia, cari vor să împrăştie
prin popor vederile lor înaintate.
„O simt, pentrucă pretutindeni în calea
lor se întâlnesc cu bătrânii noştri, cari îi îm­
piedecă în toate lucrările lor, fie ele cât de
bune. Ei păşesc cu „autoritatea", pe care au
ştiut să-o câştige prin declamaţiuni patrio­
tice. "
Etc. etc. etc.
Aşa scria d. e. „Tribuna" în n-rul său din
8/20 Iunie 1888; va să zică pe vremea când în­
cepea de-abia d. Goga a-se îndeletnici cu arta
şugubeaţă a „slovelor".
Nil novi sub sole.
Şi ştii cine erau acei bătrâni cu intelect
„inaccesibil" pentru ideile Apusului?! Erau:
Ales. Mocsonyi, George Bariţiu, Coriolan Bredi­
ceanu, Vichentie Babeşiu, Aurel Mureşianu, Partenie Cosma e t c , contra cărora se pornise în nu­
mele luminilor „Apusului" o luptă de exterminare
sub firma lui... Adrian Caşolţan.
D-1 Goga poate nici n'a auzit acest nume
al luminilor din Apus. Dacă îl interesează, caute
la tribunalul din Dej, unde poate găsi acte po­
trivite a-i servi bogat material de comparaţie şi
pentru cei ce în zilele noastre ne omoară cu lu­
minile Apusului.
Alles schon dagewesen.
Vom trece noi şi peste rugeola cea mai re­
centă.
Nici nu aici e năcazul. Vină cât de mulţi
cu idei şi îndemnuri noui, fructifice cugetarea şi
simţirea naţională, lupte şi primenească atmosfera
prin ideile lor. învingă pedicele, ce le stau în
cale. Aşa e rostul evoiuţiunei. Om cu minte nu
va deplânge această fermentare, care e proprie
fiecărui popor cu putere de viaţă.
Necazul e acolo, că la noi pun Caşolţenii
mâna pe aceşti tineri generoşi şi abuzând de nai­
vitatea lor fără margini, îi întrebuinţează Ia opera
distrucţiei.
Aceasta se petrece — durere —• şi astăzi la
noi, ca şi la 1884, 1888 şi 1894 etc.
D-1 Goga ne spune, că „războiul cel mare
bate la poartă". Da, bate. De mult. Stăm faţă 'n
faţă două tabere. Poporul român de-o parte şi
politica de stat de altă parte.
Politica de stat, ca să poată ieşi biruitoare,
trebue :-ă decapiteze poporul român, după cum
l'a decapitat de atâtea ori în cursul veacurilor.
Trebue să doboare conducătorii poporului român
ca rămânând acesta decapitat, să le servească şi
pe mai departe ca massă de exploatat.
Ne-a prigonit, ne-a păgubit, ne-a întemniţat,
ne-a făcut câte toate, dar nu ne-a putut decapita,
nu a putut sdruncina încrederea poporului român
în conducătorii săi.
Atunci s'au pus în mişcare Caşolţenii, figu­
rile predilecte de operaţiune ale comparseriei Brote-
R O M Â N U L
Nr. 7 0 — 1 9 1 1 .
Pag. 3 .
Mangra-Slavici, atât la 1884, 1888, 1894 cât şi prin gând nu ne trece. Dar voim să ne ferim să­
In locul acestuia va trebui introdusă o nouă
nătatea vieţii noastre publice de acei „baccili", dispoziţie, care va recere dela judecătorul inve­
astăzi.
Ce crezi d-le Goga: dacă vom detrona pe pe cari tocmai d. Goga, într'un moment de in­ stigator cunoaşterea temeinică a limbei martori­
Pop de Băseşti declarându-1 „ramolit", pe Mihali spiraţie fericită, i-a botezat: „baccilii dorului de lor şi acuzatului.
„analfabet" pe Maniu „mistificator", pe Goldiş mitră".
Deasemenea vor trebui modificaţi § § . 159
„perfid", pe A C. Popovici „somnambul", pe
Faţă de asemenea baccili, noi nu putem şi 230 din procedura de acum în forma aceea,
Vaida „denunţiant" etc. etc. e t c , crezi că se va lua în considerare propunerea dlui Goga relativ ca atât judecătorul, cât şi acuzatul şi apărătorul
premeni lumea la noi, se vor înlocui „toastele" la treuga d e i : Pacea de Joi până mai apoi! Din să stăpânească perfect limba acuzatului; mai
de până acum, cu „îndemnuri" noui ?!
contra, trebue să luptăm înainte până se va face departe toată procedura să se întâmple până la
Nu, dragă domnule Goga !
lumină deplină în capul tuturor oamenilor cinstiţi. aducerea şi publicarea sentinţei în limba ma­
ternă a vinovatului, respective a acuzatului.
Dacă de fapt ar reuşi acţiunea aceasta, ori Atât este totul ce voim.
Oameni de nimic au fost şi până acum şi
— cum zici d-ta — ar eşi „Tribuna" învingă­
Lupta pentru sufragiul universal. Suntem
toare din aceste frământări, am rămânea un po­ vor fi şi de aici înainte. Aşa e lumea. Noi nu
por decapitat, poamă coaptă în poala lui Man- ne legănam în iluzia de a face oameni buni din informaţi, că în 23 Aprilie n. Liga sufragiului
gra-Tisza, cu alte cuvinte: din războiul cel mare, cei răi. Dar voim să ferim pe cei buni de otrava universal va organiza o adunare poporală în Arad
care bate la poartă, ar eşi şi de astă-dată, ca şi ce le-o picură in suflet cei răi, căutând a-i a- pentru sufrajul universal, la care vor lua parte
meţi cu frazele sforăitoare ale „luminilor Apusu­ între alţi mulţi deputaţi justhişti şi luliu Justh,
în trecut, învingătoare politica de stat!
şeful partidului justhist.
lui"
spre a-i exploata în mod păcătos.
Par'că văd cum te vei revolta, d-le Goga,
In Arad se fac deja pregătiri pentru acea­
Şi sub acest raport am făcut în timpul ul­
la bănuiala, că d-ta faci trebşoarele lui Mangra,
d-ta, care ca nici un altul, i-ai dat cu măciuca tim un pas gigantic înainte. O legendă, care a stă adunare, care promite a fi foarte impozantă.
sedus oamenii mai bine de un sfert de veac
în cap.
*
Apoi tocmai aici zace momentul tragi­ (1885—1910), s'a spart şi în calea luminei adevă­
rate ce se revarsă de-asupra ruinelor, zadarnic se
comic.
Italia. Clironomul Germaniei şi Principesa
D-voastră, primenitorii, faceţi inconştient pune d. Goga.
de coroană au sosit Mercuri la amiazi în Roma,
trebşoaiele lui Mangra.
Regretăm rolul dlui Goga, dar lumina îşi pentru a exprima îu numele împăratului Wilhelm,
Oculta dela „Tribuna" —<• pe care d-voastră va face calea sa înainte.
felicitările Germaniei Ia serbările jubilare aie Ita­
încă tot nu o vedeţi — vă lasă în credinţa, că
liei. Primirea a fost cordială, fără paradă oficială.
(„Drapelul").
dr. V. Branisce.
bateţi în Mangra atunci, când subminaţi disci­
Regele Victor Emánuel şi regina Elena; au aştep­
plina şi solidaritatea partidului naţional român 1
tat în gară, şi, indispenzabil, Ernesto Nathan,
D-voastră strigaţi după probe şi ne suspiprimarul Romei eterne. Pe via Nazionale, care
ţionaţi, că noi umblăm cu apucături fişcăleşeşti.
Reforma procedurei militare. Procedura duce la Quirinal, era puţină lume la ora acea;
Bine d-le G o g a !
noastră militară veche, a cărei origine datează dar înaintea Palatului aşteptau mulţi privitori,
Ai citit d-ta în Nr. 23 al „Tel. rom." din încă de pe vremea Măriei Terezia va fi supusă care au făcut ovaţii când regele s'a arătat cu
a. c. declaraţia părintelui Mangra, în care dă pe însfârşit unei reforme moderne.
oaspeţii săi pe balcon. După amiazi, a fost re­
faţă perfidia din 1899, la care sunt părtaşii prin­
cepţie
pentru colonia germană din Roma la am­
Este vorba, ca tribunalele de garnizoană
cipali actualii proprietari ai „Tribunei" d-voastre de până aci să fie înlocuite prin tribunale de basada Germaniei în Palazzo Caffareli. Moşteni­
„intransigente"?!
torul de tron s'a întreţinut întâi cu profesorul
brigadă şi diviziune.
Ai citit ce a răspuns „Tribuna"?! Nu s'a lăProcedura judecătorească va fi publică. Delbrück, şeful institutului archeologic german,
pădat de cele spuse de Mangra, dar s'a năpustit Acuzatul poate să-şi ia apărător chiar şi dintre şi cu prezidentul comisiunei istorice prusiane în
asupra lui Goldiş, că şi el a fost atunci cu e i ! civili.
Roma; dela sculptorul Gerhardt, bătrân de 86
I-a strigat spiritualele vorbe: Mit riechen !
ani,
a întrebat de când datează asociaţia ce re­
Acestea ar fi în esenţă reformele proceduprezintă ; bătrânul cum aude rău, a înţeles gre­
Iţi ajunge d-tale atâta ? !
rei militare.
Dar nu vei crede, că la 1899 a fost d. Gol­
Pentru noi Românii, lucrul cel mai însemnat şit şi a răspuns: de 65 ani tcăesc în Roma, Al­
diş stăpân pe „Tribuna". Nu, dragul meu, n'a şi care ne interesează, este limba desbaterei în teţă imperială ; apoi a continuat bătrâneşte : Multe
am văzut de atunci, bune şi rele. Acum mă bu­
fost, tocmai precum nu eşti d-ta astăzi stăpân pe noua reformă.
„Tribuna". Ci a fost exploatat tocmai precum eşti
Guvernul maghiar vrea adecă să introducă cur că nu mai îmi rămâne decât drumul Ia Teastăzi d-ta exploatat.
limba maghiară la toate acele regimente, cari se staccio. „îmi pare foarte bine", i-a tăiat vorba
Istoria mereu se repetă. Perfidia „Tribunei" recrutează din Ungaria, fără considerare la limba cu o strângere de mână, prinţul, uitând că pe
Monte Testaccio se înalţă svelte şi sombre ciprese ţine lanţ dela 1884 încoace până la 1911, căci de regiment şi a singuraticilor.
motorii oculţi sunt şi astăzi absolut 'aceiaşi.
Auditorul-major de odinioară caval. dr. de sele cimiterului evangelic din Roma. In aceiaş zi,
Domnul Partenie Cosma i-a caracterizat de Korvin Dzbanski, susţinea într'o broşură de a- clironomul a făcut vizită fostului cancelar Bülow
minune în celebrul „material bun" dela î884, cum un deceniu şi jumătate, că schimbarea lim­ în Villa Malta. — Joi, regele a dat masă festivă
pentru care a fost aproape linciuit, precum şi în bei procedurei militare este un drept majestatic la Quirinal. In toaste s'a accentuat reciproc
.cartea ce a scris-o despre procesul său cu dom­ al Coroanei. Mulţi profesori din dreptul public, prietenia intimă, care uneşte cele două state îm­
nul S. Albini.
chiar şi dela universitatea din Budapesta, erau preună cu Austro-Ungaria. — De aci, Alteţele
de o părere cu expunerile lui Corvin Dzbanski! Lor se vor duce la Viena, ca oaspeţi ai împă­
Sunt absolut aceiaşi astăzi ca şi la 1884
Durerile lor au pornit dela alegerea de Mitropo­ Nici azi nu sunt altcum împrejurările: Puterea e ratului.
lit din 1875 şi se ţin lanţ dela alegere de vlă­ mai mare, ca dreptul!
dică la alegere de vlădică, căci — durere —
Fapt este, că fiind parlamentul austriac
Programul ministerului Giolitti. De când
„baccili dorului de mitră" au devastat mai rău disolvat, guvernul maghiar vrea să pună deo­ la 15 Februarie 1901 a întrat în cabinetul Zaviaţa noastră publică, decât filoxera viile.
camdată la desbatere şi să discute asupra pro­ nardelli ca ministru de interne, Giovanni
Giolitti
De aceea, die Goga, dacă voeşti să colabo­ cedurei militare în mod independent şi din ini­ a fost considerat ca cel mai cu trecere bărbat de
stat după Crispi, şi n'a încetat a avea influenţă
rezi la un lucru bun, te rog alătură-te la curentul ţiativă proprie.
de a scoate din şirele noastre luptătoare pe cei
Contele Khuen-Héderváry a mers zilele decisivă asupra politicei Italiei chiar şi atunci
predispuşi la „baccilii dorului de mitră", ca în acestea de repeţite ori la Viena cu scopul, ca când efectiv alţii erau la regim. Chemat din nou
fine să ne putem imuniza organismul vieţii noa­ prin invocarea a tot felul de motive, să exope- în fruntea consiliului de miniştri, Giolitti a fost
stre naţionale
reze învoirea Monarhului pentru limba de per­ furtunos aplaudat în Cameră (se zice că o stă­
pâneşte ca un dictator), după ce şi-a spus pro­
In esenţă la atâta se reduce totul. „Mâna tractare maghiară.
neagră a lui Jeszenszky"
cum zici d-ta — de­
Noi Românii pretindem, să se respecteze gramul, in şedinţa de Joi. Discursul a fost scurt
vine o mână seacă, în momentul ce suntem imu­ limba singuraticilor, ca pertractarea să se facă şi concis.
nizaţi faţă de aceşti baccili, dar până nu vom fi în limba maternă. Maghiarul să fie ascultat
In partea despre politica externă, obicinuitele
imunizaţi, până atunci va continua acea ţinută ungureşte, Românul româneşte, Slovacul slovă- asigurări de credinţă către alianţa triplă şi de
echivocă a „Tribunei", care pentru cei slăbuţi la ceşte etc.
cordialitate faţă de celelalte state; ceea ce nu îm­
cap face pe intrasigentul intrepid, iar pe sub
Prin urmare se cere, ca forurile judecăto­ piedecă a vedea în o armată şi flotă puternică
mână repetă necontenit perfidia dela 1899. Doar reşti să cunoască de aci înainte în măsură mai garanţie pentru pace; faţă de biserică, libertate
aceşti baccili au format vadul pe care a ajuns mare limba feciorilor şi a locului, unde se află deplină, cât timp rămâne neatinsă suveranitatea
nevinovat prigonitul „conliturgisitor" de astăzi al
garnizoana, ca până acum. Căci judecătorii vor statului.
„Tribunei" în faţa „ilustrului măcelar dela Ca­ fi siliţi să iee fasiunile acuzatului şi ale marto­
Dintre reformele interne ce a anunţat pre­
ransebeş". Sunt fapte, pe cari nu-i destul să le • rilor în limba lor maternă.
mierul, cea mai însemnată este a sufragiului uni­
vezi, ci trebue să le şi înţelegi „nexul cauzal",
Deci §. 121 din procedura militară exi­ versal. In înţelesul legii dela 1895, în Italia sunt
cum zicea de altă dată „purtătorul camilafcei stentă va trebui desfiinţat, în înţelesul căruia ju­ alegători toţi cetăţenii, care au împlinit 21 ani,
dela Orade".
decătorul investigator se folosia de tălmaciu, ştiu ceti şi scrie, şi au un minimum fix de avere.
Dela „treuga" dela Cluj a dlui Oncu în­ dacă nu cunoştea limba vr'unui martor în cazu­ Giolitti intenţionează a estinde dreptul electoral
coace, ne strigă „Tribuna" mereu, că noi voim rile de cercetare ale oficerilor inferiori şi su­ şi pentru analfabeţi, făcându-1 general pentru
persoanele ce au făcut serviciul militar şi au 31
să o scoatem din casl. Ferit-a Dumnezeu! Nici periori.
Cil! - m
2 =
tf\
WMl^kZ
jÎ%^^_FJEMJJ^
.
AB
.!
A c & T E
W A
J
,
. . : "i
1
. wm~ U M
recvizite culinare şi articln de menaj,
= =
m u l t s u b p r e t u r i l e din f a b r i c ă . — I z v o r o c a z i o n a l d e t â r g u i t ,
^
'
_____________
¥ 4 ^ k y CîT^TÎ^
A W A ÍA
Cumpărare ocazională d i n cauza disolvărei prăvăliei.
I ^F^C/V^.MZ*.r
tinichigiu, constructor de apaduct şi fahricant de dulapuri pentru ghiaţă.
" 1
P1H11TIH-MII0MTH0H.
om~ D e s v o l t înainte atelierul şi m a g a z i n u l d e dulapuri d e g h i a ţ ă .
ARAD, s t r a d a Batthyányi N r . 3 2 .
Telefon 3 3 3 .
R O M A N U L
Pag. 4.
ani trecuţi; că nu e neînsemnat numărul celor
ce ar ajunge la vot prin reforma aceasta, se va
înţelege dacă observăm că recensământul din
1910 a stabilit încă 5 0 % de analfabeţi în Italia.
Parlamentul ungar
Şedinţa Camerei.
—
t
1846—1Q11
Din Bucureşti primim dureroasa ştire,
că ieri, Vineri, a încetat din viaţă Nicolae
Densuşianu.
Dela corespondentul nostru. —
Nemiloasa moarte a răpit deci încă
un fiu distins al neamului românesc.
Şedinţa se începe la orele 1 0 7 a . m.
Dăruit cu o minte luminată şi bogată
Prezidează Ludovic
Ndvay.
prin scrierile sale foarte importante des­
Francisc Heltai, raportorul comisiunei finan­ pre originea şi viaţa Românilor Nicolae
ciare, prezintă raportul comisiuei referitor la îm­ Densuşianu a fost o mândrie a întreg
prumutul de 270 milioane cor. al Budapestei.
neamului românesc.
F. Darvay raportează despre chestii de imu­
Vestea morţei lui ne-a atins foarte
nitate.
dureros
mai cu seamă pe noi cei din ne­
A. Beszkid (poporal): Vorbeşte despre sta­
fericita
Ungarie, deoarece răposatul în
rea comunelor, şi deosebit despre starea comu­
Domnul
era frate de-al nostru, născut
nelor din Nordul Ungariei. Urgitează luarea
matriculelor de stat din manile notarilor.
aici în leagănul suferinţei noastre.
S. Bakonyi: Respinge atacurile deputatului
Nicolae Densuşianu a plecat dintre
G. Polónyi în contra societăţii francmazonilor.
noi
cu
trupul, dar cu sufletul a rămas —
(In şedinţa de ieri Polónyi a atacat vehement
prin
alesele
lui opere.
societatea francmazonilor).
Ce trist lucru însă, vestea morţei
Nu primeşte budgetul.
Carol Huszár: Răspunde în chestie perso­ lui, pentru noi, cari ne-au ajuns atâtea
nală lui Alexandru Nagy.
încercări grele, cari am trebuit să pierdem
Contele Khuen-Héderváry: Declară, că re­
atâţia fii şi fraţi distinşi.
forma despre salariazarea medicilor cercuali se
Cuprinşi de nespusă durere depunem
pregăteşte deja şi în timpul cel mai scurt va fi
o lacrimă ferbinte pe mormântul aceluia,
dată publicităţii.
Guvernul prin cheltuelile fondului bolnavi­ care o viaţă întreagă a muncit şi obosit
lor şi prin regularea ajutorului de stat ce se va pentru noi toţi, care ne-a iubit, care a
da oraşelor se va năzui să sprijinească oraşele.
plâns^ cu noi suferinţele noastre.
Pentru apărarea copiilor budgetul prevede o
în veci amintirea lui!
sumă de 9 mii. cor.
Budapesta,
6 Aprilie.
4
Nr.
70—1911.
1887-97 publică 6 tomuri „Documente private la
istoria Românilor, 1199—1575;" iar la 1885—97
în „lahresber. der Geschichtswissenschaft", publ.
de societ. ist. din Berlin, o serie de rapoarte
anuale despre literatura ist. şi filolog, rom. A
mai scris: „Note critice asupra scrierei lui D.
Xenopol, Teoria lui Roessler", 1885; „Indepen­
denţa bisericească a Mitropoliei române de AlbaIulia", 1892; pentru ministerul de războiu:
„Domnii glorioşi şi căpitanii celebri ai Ţărilor
româneşti" (nepublicat). Densuşianu a adunat o
colecţiune importantă despre tradiţiunile vechi
istorice şi credinţe religioase anticreştine la Ro­
mâni. In timpul din urmă a lucrat la opera sa
principală: „Istoria poporului românesc dela ori­
ginile sale până la întemeiarea nouelor principate
româneşti".
In seara de 31 Martie s'a mutat la cele
vecinice un bărbat în floarea vieţei, un ideal de
adevărat Român pentru generaţia noastră tânără, o
pilduire de abnegaţie şi altruism în ogorul nea­
mului nostru românesc. A venit pe neaşteptate
această lovitură, căci cu toţii îl ştiam sănătos,
poate mai bine ca ori când, după o bolire de
aproape cinsprezece ani. Şi cu toate astea a fost
totuşi atât de dureroasă această lovitură, care a
dus sub glie pe acel ce odată a purtat numele
d e : TU Liviu Albini, una dintre cele mai idealiste
figuri de vremea noastră, în etate abea de 47 ani.
Născut dintr'o familie cu frumoase tradiţiuni
în satul Şpring, anii copilăriei şi i-a petrecut în
comuna Cut, unde după înfrângerea ce-a suferit-o
Ar voi să urce ajntorul de stat al oraşelor,
Nicolae Densuşianu,
istoric român, născut în robia ordinară, aproape un an şi jumătate,
dar din cauza deficitului de 156 mii. cor. din la anul 1846 în Densuş (comună mică în Tran­ ca un adevărat martir naţional,
a revenit ia­
anul trecut, budgetul n'ar putea suporta această silvania, comit. Hunedoarei) frate cu Aron Den­ răşi, zdrobit trupeşte şi sufleteşte, ca să fie raziurcare.
suşianu ("poet şi critic); a studiat în Haţeg, Blaj mul bătrâneţelor iubitei sale mame văduvite. Aici
Poliţia dela frontiere nu corespunde chemă­ şi la academia de drept în Sibiiu. Dupăce timp şi-a petrecut el zilele, retras de lume, lucrând
rii sale, dar în sfârşit factorii poliţiei de frontiere de 5 anr a exercitat advocatura în Braşov, a tre­ însă neîncetat, în cercul său îngust, pentru bună­
fac tot posibilul în interesul acestei institu- cut în 1877 la Bucureşti, unde a fost înscris în starea şi prosperarea pe toate terenele a consă­
ţiuni.
tabloul advocaţilor. Aici s'a consacrat cu deose­ tenilor săi. Tuturora le-a fost adevărat părinte
Se va îngriji şi de regularea lefurilor sluj­ bire studiilor istorice.
iubitor ş' sfătuitor atât în bucurii, cât şi mai ales
başilor comitatensi.
La 1871 publică „L'élément latin en Orient. în năcazuri. Cutul a pierdut prin răposatul Tit
Referitor la chestia naţionalităţilor
declară cu Les Roumains du Sud. Macedoine, Thessalie, Epire, Liviu Albini pe cel dintâiu şi cel mai vrednic
toată hotărîrea, că nu are alt piogram cu privire Thrace, Albanie", care pledează pentru dreptul fruntaş al său. El a fost sufletul nu numai al ala naţionalităţi, decât executarea legilor exis­ Românilor de a forma o provincie autonomă na­ cestei comune, ci şi al întregului ţinut împrejmui­
tente.
tor în frumoasele lupte electorale şi naţionale
ţională în imperiul otoman.
dr. Stefan C. Pop: Şi-apoi legea
naţionali­
La 1877 a studiat din însărcinarea Acade­ româneşti, o seamă de ani de-a rândul. Casa 5 a
tăţilor !
miei Române, timp de 15 luni, 16 arhive şi 12 primitoare a dus departe faima adevăratei ospi­
Cont. Khuen-Héderváry : Punctul de vedere biblioteci din Ungaria şi Transilvania cu privire talităţi româneşti.
al său şi al guvernului este, ca fiecare să fie la istoria Românilor din sec. XVII--XVIII; despre
Nu vom putea trece cu vede.ea, în trăsă­
tratat cu dreptate şi echitabil.
acestea a publicat: „Cercetări istorice în arhivele turi mai generale, viaţa acestui credincios străjer
In privinţa sufragiului universal nu vede nici şi bibliotecile Ungariei şi Transilvaniei." Pe baza român.
o agitaţie, cum o declară aceasta opoziţia. Din
materialului adunat (depus la Academia Română
Tit Liviu Albini şi-a primit cea dintâiu
contră, în privinţa aceasta domneşte deplină li­ în 39 volume manuscrise) publică la 1884: „Re- hrană sufletească în şcoala din Cut De-aici a
nişte. A primit obligamentul să facă sufragiul uni­ voluţiunea lui Horia 1784 — 1785", operă premiată trecut la liceul săsesc de patru clase al Sebeşuluiversal. II va face, dar încă nu voieşte ca prin de Academia Română cu 5000 lei.
săsesc.
declaraţiuni prea timpurii să agite spiritele. (ADupă absolvirea lor, cu frumos succes, a
Tot în misiunea amintită descoperi în bi­
probări în dreapta). Recomanda primirea budge­ blioteca universală din Budapesta: Manifestul de continuat studiile medii la liceul Blajului, unde a
tului.
unire cu biserica Romei al Mitropoliei română luat cu notă de laudă şi bacalaureatul. Şi-a ales
Majoritatea respingând toate proiectele de de Alba-Iulia; în Oradea-mare : colecţiunea cea apoi, ca cele mai potrivite intelectului său ager,
rezoluţiuni în chestie, primeşte budgetul.
mare istorică a lui G. Şincai (41 tomuri) şi scri­ studiile de drept şi în acest scop s'a scris la uni­
A mai vorbit G. Polónyi in chestie perso­ sorile sale cele mari („Rerum spectantrum ad. versitatea din Pesta.
nală, Martin Mărtonyffy şi / . Nóvák.
univ. gentem Daco-Romanam seu Valachicam");
A mântuit iura şi şi-a făcut şi două
în biblioteca muzeului transilvan din Cluj: prima riguroase. Cu toate astea nu avea de ţintă fi­
parte din cronica latină a lui Şincai („Chronicon nală a vieţei sale, cariera advocătorească din
Dacoromanorum et plurium aliarum nationum An. motive pur idealiste. Era însă cu trup şi suflet
18-1183").
pentru realizarea gândului său de a fi: judecător
In 1885 publică „Monumente pentru istoria militar.
:::: 26 odăi aranjate cel mai modern. ::::
într'aceea o nenorocire, cea mai mare din
Ţărei Făgăraşului" cu o serie de diplome boeSupraveghiere medicală continuă (constantă).
r'eşti, etc. Pentru continuarea studiilor sale a în­ viaţa sa, îi nimici cu desăvârşire planul. Pră­
Birou central, stabiliment medical:
treprins la 1887 o călătorie ştiinţifică, studiind buşirea unui coperiş de şură îi frânse un picior
Budapesta, Bulevardul Ferencz-körut 29.
în Zagreb istoria „Vlachilor" din Croaţia meri­ şi aşa îşi pierdu şi cea din urmă nădejde de a se
Director-şet : D r . A. C o z m u t z a .
dională; de-aici trecu în satele Românilor din putea ferici pe cariera militară. Ca universitar
Conzultaţiuni dela orele 8—9 a. m. 3—5 p. m.
Istria, apoi în Dalmaţia, unde studia arhiva re- şi mai pe urmă ca candidat de advocat în Sibiiu,
Telefon 88—99.
publicei Ragusane şi în fine în Italia, studiind pe vremea memorandului, a fost cel mai grăitor
7 luni arhiva şi biblioteca Vaticană.
Dela îndemn al tinerimei noastre.
I
Uárasmajar - SanatorEom $1 Hydrotherapie
Am onoare a aduce la cunoştinţa
LÁZÁR VILMOS am deschis
•
GYULA
I I
strada Lázár
Vilmos
( v i s - â - v i s d e p a i a t u l lui F ö l d e s . )
I
^
^
•
^
public, că în strada
•
^
^
^
^
•
^
•
^
<
r
t croitorie modern aranjată pentru bărbaţi t
croitor* b ă r b ă t e s c
ARAD,
stimatului
^
I
unde pregătesc ori-ce fel de haine bărbăteşti după măsură, executându-le ireproşabil după ultima moda. — Asortiment de stofe străine
şi indigene.
j, . p
Á N GYULA.
a |
m
s j
p | | W | c
c e r g
R
a
B
Nr. 7 0 - 1 9 1 1 .
I
•
A fost apoi mai multă vreme colaborator
extern al ziarului partidului naţional de pe vre­
muri „Tribuna" din Sibiiu, a intrat apoi în ad­
ministraţia ziarului şi pe urmă pe vremea crizei,
luă chiar proprietatea tipografiei. în situaţia asta
nouă de lucruri, administra şi fondul pentru ri­
dicarea unui monument eroului sfânt dela
48:
Avram Iancu.
Acest păcat îl ispăşi apoi amarnic în în­
tunericul temniţei de rând, o vreme atât de înde­
lungată. Şi aşa trece şi acest om nobil, acest
suflet frumos în şirul martirilor români I
înrudit prin legăturile sângelui, cu marii
mitropoliţi Petru Paul Aron şi Şuluţu, fiul vicetribunului dela 48, Tit Liviu Albini, a fost fra­
tele fostului secretar al comitetului naţional al
d-lui Septimiu Albini, funcţionar la Academia
Română în Bucureşti.
Crescut într'un spirit românesc şi cre­
ştinesc, dânsul poate servi de îndemn şi pilduire generaţiei noastre tinere. Căci rar, de tot
rar, poţi găsi un al doilea suflet să emuleze cu
dânsul în nobleţe şi altruism!
Un astfel de suflet însă trebue să supoarte
povara robiei josnice o vreme atât de îndelun­
gată! Nu e deci mirare, cu organismul infiltrat
de boală, îşi ruină şi sufletul. Morbul de stomac,
cronic, ca o urinare a robiei, îi nimici şi sufle­
tul şi-1 aruncă de pe arena vieţii publice în sa­
tul amintirilor copilăriei sale. Aici copleşit de
tristeţă adâncă, în melancolia tăcută a satului
îşi dăpănă şi puţinele-i zile ce-i rezervă Crea­
torul spre mângâierea celor iubiţi ai săi: a ma­
mei gârbovite de povara anilor, şi-a sorioarei
întristate de tristeţea lui...
Aşa 1-a găsit moartea nemiloasă...
*
schimb nu desvoltă nici o activitate în folosul
poporului de rând. Cu toate acestea, nu este po­
litician serios şi adevărat în Austria, care să nu
dorească, ca noul parlament să nu mai cadă în
greşelile celui vechiu şi să nu-şi îndeplinească
datorinţele faţă de popor.
Austria are lipsă de un parlament tare şi
conştient nu numai pentru rezolvirea chestiilor
mari economice şi de altă limbă, dar mai ales
pentru încetarea concesiilor făcute şi până acum
faţă de Ungaria.
Fără îndoială, că guvernul ungar vrea să
folosească actuala disolvare a parlamentului în­
tru favorul său. Mai ales ar vrea guvernul să ajungă cu guvernul austriac la o înţelegere asu­
pra reformei procedurei militare pânăce guver­
nul este liber de influinţa parlamentului austriac.
Contele Khuen-Héderváry urgitează deja prezen­
tarea proiectului acestuia.
El sperează, că în actuala situaţie va putea
constrânge guvernul Bienerth să nu se mai opună
pretenziunilor de limbă ridicate în această pri­
vinţă de către Unguri. După informaţiunile co­
respondentului „Românului", vederile guvernului
se acopăr în privinţa aceasta întru toate cu cele
ale Coroanei şi ale cercurilor militare conducă­
toare aşa, că referitor la aceasta este exchisă
orice concesie.
Sunt şi de aceia, cari cred, că guvernul un­
gar va accepta şi compromisul refuzat de până
aici al legii militare, făcând înaintea parlamen­
tului declaraţia, că înţelegerea s'a ajuns acum cu
cabinetul austriac sub presiunea disolvării parla­
mentului. In cazul acesta ar fi partidele maghiare
acelea, cărora li-s'ar arunca nisip în ochi.
Rămăşiţele pământeşti i-s'au aşezat spre
odihnă veşnică, Duminecă în 2 Aprilie n., în ci­
miterul din Cut. Prohodul 1-a săvârşit 5 preoţi
în frunte cu protopopul Sebeşului: d. Eugen Pop
Păcurariu. D-sa a rostit şi o frumoasă cuvân­
tare funebrală lângă sicriul lui Tit Liviu Albini.
La groapă, în numele rudeniilor îndepărtate şi-a
luat rămas bun dela răposatul d. profesor dela
Blaj: Qajia. In numele generaţiei tinere, al că­
rei motiv de îndemn şi abnegaţie a fost adormi­
tul în Domnul a cuvântat: Aurel Dobr.n, farmacist (Sebeşul săsesc); iar ca un tovarăş de stu­
dii al răposatului i-a rostit un ultim cuvânt d.
advocat dr. Ştefan dela Sebeş.
Prieteni mulţi şi mulţi cunoscuţi şi întreg
satul a venit să dea cea din urmă cinste mortu­
lui, care nu a fost un mort de rând, ci un mort,
care prin moarte a trecut la — nemurire!
Neuitată să păstraţi amintirea aceluia, ce a
fost odată: Tit Liviu Albini!...
A. Delascurta.
Majoritatea cetăţenilor din Viena şi de bună
seama şi naţionalităţile nemaghiare vor fi primit
cu sentimente diferite ştirea despre vizita „Reu­
niunei de cântări din Viena". Fiecare, care do­
reşte desvoltarea Monarhiei noastre, va fi pătruns
fără îndoială de dorinţa, ca raportul de până
acum între cele două părţi ale Monarhiei să fie
schimbat atât în cele economice, cât şi politice.
Pentru a discuta însă asupra acestei chestiuni,
trebue mai întâi căutat, cine poartă peste tot
vina, că nu s'a ajuns până azi la o înţelegere
între neamurile celor două părţi ale Mo'narhiei,
ci numai la pacte între cele două guverne, cari
se încheie din zece în zece ani, cine este de vină,
că în Ungaria nu se poate ajunge la o înţelegere
între Maghiari şi naţionalităţi. O cercetare obiec­
tivă şi imparţială va duce cu siguranţă la acel
rezultat, că Maghiarii poartă vina la toate, că ei
sunt de vină că între Austria şi Ungaria nu se
poate ajunge la o înţelegere trainică în cele eco­
nomice şi că peste tot naţionalităţile nemaghiare
pot să-şi schimbe ţinuta opoziţională faţă de si­
stemul dominant numai în preţul trădării nea­
mului şi intereselor.
Scrisori din Viena
Disolvarea parlamentului austriac n'a pro­
dus nici pe departe acea impresie asupra populaţiunei cum se întâmplă aceea de regulă în
alte state. S'ar părea deci, că în Austria nu e
desvoltat încă îndeajuns simţământul pentru
constituţionalism. Căci conflictul pe faţă între
guvern şi reprezentanţa poporului şi când gu­
vernul recurge la ultimele mijloace, ce-i stau la
dispoziţie faţă de un parlament, care nu vrea să
dea statului, ce este a statului, este doar un
lucru de mare gravitate. Oricât de optimişti
însă par Austriacii, credem, că le-am face o mare
nedreptate, când am afirma, că pentru dânşii ar
fi tot una, dacă sunt guvernaţi în mod absolutistic ori constituţional, dacă toate dispoziţiile
statului s'ar face prin §. 14 ori pe cale consti­
tuţională. E drept, că disolvarea parlamentului
a fost primită cu oareşicare apatie, ba chiar
mulţumire, dar aceasta nu înseamnă, că Austriacii
ar voi să desfiinţeze instituţia parlamentarismului,
înstrăinarea dintre populaţie şi parlament a
urmat din promisiunile candidaţilor făcute cu
prilejul alegerilor. Neactivitatea deputaţilor, me­
najarea intereselor personale şi neglijarea celor
obşteşti, chiar şi din partea partidelor mari şi
dela putere sunt cauza, că parlamentul a fost
dizolvat, dar totodată şi cauza înstrăinării ale­
gătorilor faţă de deputaţii lor.
Massele mari ale poporului, cari au foarte
puţină pricepere pentru partea ideală a chestiunei,
au ajuns numai în timpul din urmă la ideia, că
parlamentul costă foarte multe parale, dar în
Pag.
R O M Â N U L
*
Deci vorbirile rostite la primirea Reuniunei
de cântări din Viena, precum şi toate bonetele
frumoase vor rămânea fraze goale până ce nu
vor dovedi Maghiarii prin fapte, că sunt prieteni
sinceri ai Austriei şi nu vor face dreptate majo­
rităţii locuitorilor ţării. Forma în care preziden­
tul acestei Reuniuni, a ţinut să mulţumească pen­
tru primire, cerând permisiune, ca Reuniunea să
poată da un concert în favorul săracilor din Bu­
dapesta, a umptut cu mâhnire locuitorii oraşu­
lui Viena. Nu aşa se vorbeşte prieten către prie­
ten, ci învins către învingător.
Dar mai mult a indignat aceea, că dr.
Sírücke a vorbit aşa, ca şi când în Ungaria ar
fi numai Maghiari.
Dânsul a agrăit consecvent „naţiunea cavaleră" a Maghiarilor. Putea doar să-şi aducă
aminte şi de o realitate, care îi spune, că în
Ungaria afară de Români, Slovaci şi alţii sunt
şi vr'o două milioane Germani, cari au dat pe
unul din cei mai mari poeţi pe Mc. Lenau. El
a apreciat însă pe Petőfi, a făcut Maghiarilor
complimentul, că Germanii au învăţat dela Ma­
ghiari călăritul, dar Maghiarii în răspunsurile lor
n'au făcut măcar o amintire, că ce merite are
cultura germană pentru desvoltarea lor. Progra­
mele concertelor au fost intenţionat astfel întoc­
mite, ca să satisfacă orgoliului şi susceptibilită­
ţii maghiare, iar Maghiarii le-au dat să asculte
într'una marşul lui Rákóczy. N'ar fi nici o mi­
rare, dacă în urma acestora zicala: „Neamţul e
o zdreanţă", s'ar schimba în viitor: „Neamţul e
un măgar".
Austriacus.
5.
CORESPONDENTE DIN TARĂ
Din
Orăştie
Sa pare, că actualul guvern nu are mare
încredere în politica de colonizări cu Ciangăi, de
aceia nici n'a prea făcut încercări de acest fel.
Se ştie, că uceastă pleavă de oameni, mândră isvorită din neamul lui Tuhutum, pretutindenea
unde a fost altuită în corpul neamului nostru,
n'a dat rezultate reale. Mai zilele trecute, un
prieten îmi spunea, cum — mai anii trecuţi —
s'a fost făcut o încercare de acest fel, într'o co­
mună pur românească de lângă Orăştie, aducând
o seamă de Ciangăi, să-şi vadă noul Canaan dar'
aceştia mai cuminţi poate decât stăpânii lor —
cine ştie nu le-a fi plăcut apa — s'au re'ntors
iarăşi la vetrele lor de pe pustă.
Acolo însă unde s'au stabilit şi s'au dedat
la o gospodărie oare care au fost necesitaţi, să
adopteze — vrând nevrând — caracterul şi chiar
mentalitatea nouilor conlocuitori, coborîtori din nea­
mul Iui Traian. Altfel nu puteau să trăiască. Abia
două generaţii î-şi menţin caracterul unguresc,
în a treia încep a-şi lăpăda portul, apoi limba şi
obiceiurile strămoşeşti, şi se pierd absorbiţi în
massa celor mulţi şi desmoşteniţi, rămânând doar'
în amintirea puternicilor zilei, deficitele cele multe
cari apasă greu finanţele ţărei şi risipa care se
face cu banul public, pentru căpătuirea acestor
lăpădăiuri, vrednice de colonizat în centru! Africei.
Şi aceste toate se fac în interesul ideii <le
stat unitar magiar. Să le fie de bine!
Pe noi ne doare numai tratarea maşteră de
care ne împărtăşim în propria noastră ţară, unde
fiecare glie este udată de sângele strămoşilor no­
ştri şi unde noi am fost şi rămânem antohtoni.
Şi mai este ceva ce ne mai doare. Jertfele
cele multe şi grele ce le aducem zilnic pe alta­
rul acestei nenorocite ţări, ca in schimb să fim
îmbrânciţi de toţi traşi-împinşii, ba luaţi la ţintă
•şi ucişi chiar ca nişte câni, cum ne-o dovedesc
aceasta cazuri nenumărate.
Şi toate Ie răbdăni cu o pacientă căreia i-se
poate spune pe româneşte laşitate.
Şi acum pot reveni la ideia, care mi-a su­
gerat corespondenţa de faţă.
Un mare proprietar ungur, de lângă Orăştie
şi-a oferit proprietatea statului, — sperând, că
cei dela cârmă, apreţiind acest gest patriotic în
marea aceasta de valahi, cari ameninţă cu totală
cutropire neamul privilegiat din Ardeal — o va
rescumpăra gras, ca să nu ajungă în manile bie­
ţilor Români
spre a o coloniza cu Ciangăi.
Guvernul — de sigur nu inspirat de duhul
păcei, ci de consideraţii de ordin financiar, ori
chiar de o nouă eşuare în politica de colonizări
— a respins ofertul. Se credea un moment, că
totuşi va ajunge în stăpânire românească.
Dar n u ! A fost îmbiată capitlului romanocatolic din Alba-Iulia, care a şi cumpărat'o. Asta
încă n'ar însemna nu ştiu ce pierdere. Dar s'aude
— că ceea ce n'a voit ori n'a putut să facă gu­
vernul, ar încerca capitlul, care intenţionează —
aşa s'aude — a aduce Ciangăi pe numita pro­
prietate.
Aceasta însă nu să poate constata cu toată
certitudinea.
Nu ne arătăm însă dispuşi a crede, că toc­
mai episcopul Majlâth, faţă de care şi noi Ro­
mânii de sub coroana Sfiului Ştefan, avem un
deosebit sentiment de respect şi veneraţiune, să
poată aluneca pe povârnişul unei politici întoarse
cu ascuţişul spre inima poporului nostru, ceia ce
ar fi în contradicţie flagrantă chiar cu principiile
altruiste, profesate de ori ce biserică cu pretenţia
de a să numi creştină.
Nădejdea asta vrem a nu ne părăsi spre a
nu da loc unui alt sentiment pe care nu-1 afli
ori cât l-ai căuta — printre virtuţile nici unei
biserici creştine.
In Geoagiu — deşi comună românească
— nu s'a pomenit să fie vre-o prăvălie româ­
nească, de oarece aceasta a format privilegiul ovreilor.
In 10 1. c. un tânăr comerciant d. Aurel
Truca, şi-a luat hotărîrea şi „inima'n în dinţi" —
vorba Românului - - şi î-şi va deschide o prăvă­
lie mixtă de băcănie şi ferărie, în casele institu­
tului de credit „Geoageana".
Noi îi dorim din toată inima noastră româ­
nească mult spor şi succes în lupta de concu­
renţă cu chon-fraţii ovrei.
Să fie Într'un ceas bun.
Corespondentul.
Pag. 6.
R O M Â N U L
Nr. 70—1911.
L i t e r e — A r t e — Ştiinţe
ŞI UITAREA MAI ARE UN DOR.
Asculţi cum se sbucium' copacii de vânt ?
Şi răpăe ploaia cu spaimâ'n
fereşti...
Tu adu-ţi aminte de-acele poveşti
Făcute de noi amândoi pe pământ —
Asculţi cum se sbucium' copacii de vânt?
Din ele o carte, atât a rămas;
Şi toate din inima noastră s'au şters,
Şi-o inimă 'ntreagâ era într'un vers...
Acuma sunt moarte şi fără de glas —
Din ele o carte, atât a rămas.
Ceva nu te'ndeamnă s'o scoţi dintr'un
Şi-apoi lăcrămând în deşert să citeşti
Din scoarţă în scoarţă acele poveşti
Pe galbene file umplute de praf —
Ceva nu te'ndeamnă s'o scoţi dintr'un
vraf
vraf?
Sunt singur şi totuşi mai e cineva
Acuma în mine — şi şade tăcut!
îmi pare strein, dar îmi e cunoscut,
Şi-adesea tresare în inima mea —
Sunt singur şi totuşi mai e cineva.
Fireşte, deocamdată cântecele cu notă po­
porală îi reuşesc mai bine. „Colinda" este de
valoare absolută, iar cântecul „Sus la crâşmă 'n
dealu mare", interpretat pe d. Ionel Crişan cu
virtuozitatea subtilă deja caracteristică pentru
acest artist, a impresionat ca o doină minunată
Dintre celelalte, unele desigur le va reface ar­
tista, dupăce va fi terminat cursul de compoziţie
la Conservator; alte texte iarăş le va lăsa fără
melodie, înţelegând că poezii ca „Rugăciunea"
numai astfel cum sunt, au cel mai puternic
efect.
Ştim, că d-şoara Voileanu va continua a se
instruâ, şi în aceiaş măsură se va perfecţiona.
Când îşi va fi însuşit cunoştinţele teoretice in­
dispensabile, când aprofundând operile clasice
va fi înţeles misterul care încheagă text şi me­
lodie într'un întreg ca şi organic în muzica po­
porală ori în cântecele maeştrilor, Schubert, Hugo
Wolf pentru exemplu, ori va fi admirat geniul
care creiază paralel cu textul capod'opere congeniale (Brahms!) atunci, şi inspirându-se de
poezii ca izvorite din sufletul său propriu, Ani­
cuţa Voileanu va îmbogăţi muzica românească cu
creaţiuni neperitoare.
*
Vezi tu, şi uitarea mai ate un dor;
E dorul acela, să uiţi ce-ai uitat —
Şi-acum nu mă mir c'astă-noapte-am
visat
Că-ţi spun în genunche cuvinte
de-amor.
Vezi tu, şi uitarea mai are un dor.
împiedecat de a asista la concertul aranjat
de şcoala Theru, scriitorul acestor rânduri totuşi
voeşte să amintească, că, cum este informat, în­
tre toate pianistele a excelat d-şoara E. Topliceanu.
Alex. St. Vernescu.
CRONICA
ARTISTICĂ
Şedinţă literară l a „România Jună" din Viena —
Cântece de dşoara Voileanu — Note
Anicuţa Voileanu din Sibiiu, elevă la Aca­
demia de muzică, bine apreciată ca pianistă, a
debutat şi ca artistă creatoare, Joi, în cadrul pri­
mei şedinţe literare-artistice ce a aranjat comi­
tetul cel nou al societăţei academice
„România
Jună", în frunte cu domnii Zah. Maniu preşed.
şi Iuliu Crişan
ore 44 minute, „Dre fliegende Holländer" 2 ore
21 m., „Tanhaneser"
3 ore 8 min., „Lohengrin"
3 ore 7 min., „Tristan und Isolde" 2 ore 17 m.,
„Meistersinger
von Nürnberg"
3 ore 53 minute,
„Rheingold"
2 ore 28 m., „Wallsüre
3 ore 18
min., „Siegfried"
3 ore 44 m.,
„Götterdemmerung"
11
3 ore 01 minute.
C. N.
vice-prezident.
Au participat aproape toate famiile fruntaşe
din Viena, mulţi dintre bravii oficeri români de
aci, studente şi studenţi în număr mare, şi sala
dela Riedhof era de aspect impozant; cu entu­
ziasm respectuos a fost salutată prezenţa mae­
strului Gh. Dima.
Prezidentul Zah. Maniu a schiţat progra­
mul noului comitet, care acum s'a presintat întâi
publicului, şi a cerut sprijinul coloniei Ia reali­
zarea misiunei societăţii „România Jună". D. Petru
Vlad cand. med. a recitat poezii de Coşbuc;
„Imnul studenţilor" a fost spus ca o mărturisire,
ca un credeu grandios, şi astfel a fost luat şi
de auditoriu.
D. cand. med. Iuliu Crişan a cetit o analiză
excelentă a scrierilor lui I. Agârbiceanu. Partea
principală a seratei a fost menită pentru prima
audiţiune a câtorva din compoziţiile
d-şoarei
Voileanu.
Ce ni-a oferit artista de astădată, au fost
melodii la poezii de Qoga, interpretate de pro­
batele noastre puteri din capitală: d-na Flora
Gramatovici,
*
Un amator a calculat exact cât timp re­
clamă reprezintarea completă (fără pauze) a fie­
căreia din cele 10 opere mai mari de Richard
Wagner şi a fixat următoarele cifre: „Rienzi" 2
d-nii
Ionel
Crişan
şi Stefan
Mar­
cus; acompaniamentul l-a susţinut însăş artista,
cu bravura conoscută. D-na Gramatovici, care
cunoaşte bine stilul muzical al d-şoarei Voileanu,
a fost viu aplaudată pentru „Dorurile mele" şi
„Dorinţa". D. Ionel Crişan a contribuit cu 3 cân­
tece: „Lună, lună, stea vicleană", „Colinda" şi
„Sus la crâşmă 'n dealu mare", acesta bisat. D.
Stefan Marcus a cântat „Tu n'ai la uşa ta ză­
vor" şi, de două ori, „Rugăciunea" însă fără a
găsi interpretare potrivită pentru accentele gigan­
tice ale acestui poem rapsodic.
Am auzit deci 7 câtece, de cuprins variat
şi reprezentând aproape fiecare alt gen; toate creaţiuni „mai vechi" ale tinerei artiste, unele chiar
dintre primele ei încercări: dacă toate aceste
momente ne împedecă de a formula o judecată
generală, ele cu atât mai mult ne îndreptăţesc a
vedea aci productele unui talent real, şi a vesti
cu bucurie, că arta română poate aştepta mult
dela Anicuţa Voileanu.
SATIRICE
Tip din Bizanţ
(anul 1500)
„Impeliţat călugăr ! ce drac
afurisit!
Un târg întreg de oameni cu coada-i i-a smintit!
Sub neagra-i reverendă, la piept strîns-înche ată,
Priveşte-l
cum cu duhul blândeţei se arată;
Ce dulce şi cucernici ce zimbet uns cu miere,
Când în artere-i curge în loc de sânge,
fiere...
Priveşte-i
mutra sfântă, ia vezi, ce chip blajin,
Când îi dospeşte 'n suflet extractul de venin!
De ce tânjeşte oare urâta
creatură?
De ce aşa revoltă?
de ce atâta
ură?
...De ce?... Un vierme verde îl roade la ficat:
Ar vrea să fie 'n lume şi dânsul
remarcat...
Nu-i oare remarcabil ? Iar lumea e
ingrată:
Nu-i recunoaşte dreptul şi nu-l
înalţă-odată.
Ar vrea la bătrâneţe, stovitul
cicisbeu,
Să poarte cu mândrie şi mitra
de-arhiereu;
Ar vrea măriri, onoruri: să fie
îngropat
înţepenit pe scaun, nu, ca noi toţi, culcat.
Fierbând de pismă oarbă, pe lume
îndârjit,
Incet-încet păşeşte, târîndu-se
smerit;
Zizan'e şi vrajbă pe unde trece lasă,
Cum lasă usturime omida
veninoasă.
De turbă, că riajunge la mult-dorita
slavă,
Lingând discret, depune cu balele-i
otravă...
. .Ce-i de jăcut cu omul acesta negru, care
Aduce obştei noastre atâta
turburare?
Vezi cum ne canoneşte... Nu poţi, te rog,
să-mi
Cum să scăpăm
odată
de talpa
[spui:
iadului?"
Aşa-mi vorbia un tânăr,
fireşte-exagerând,
Despre o secătură, un intrigant de rând.
Eu i-am răspuns:
„Ascultă, amice, cum văd eu,
Ca să scăpaţi de dracul, nu-i lucru-aşa de greu.
Doreşte popa slavă... Ei! care va să zică,
Vă hotărîţi odată şi faceţi-l vlădică..." -
— „Dar dacă nici cu asta tot nu l-am domolit?"
— „Atunci mai ridicaţi-l
în rang:
mitropolit..."
— „Şi dacă nici atuncia?...
— „Atunci, trebue
[răbdat
Pân' v'o scăpa Satana de-un drac
împeliţat!"
Oancea Ciucurel.
ECONOMICE
Ce are un sat din Germania?
Alsheim,
Valea-Rinului, 6 Aprilie 1911.
De vro săptămână mă aflu In comuna Alsheim (Valea Rinului). Satul acesta nu e dintre
cele mai de frunte de pe aici, dar nici dintre
cele din urmă. Cam de mijloc. Numărul fumuri­
lor 420, al sufletelor 1800. Va să zică, un sat
ca şi care şi pe Ia noi sunt destule. Şi totuş
câtă deosebire între un sat de pe aici şi unul
dela noi.
Aci sunt două şcoli cu 6 învăţători şi două
învăţătoare. Sunt doui preoţi: unul catolic, celălalt
protestant. In satul acesta sunt toate străzile par­
dosite cu piatră cioplită. Apaduct condus în fie­
care casă şi în fiecare grădină. Lumină electrică
condusă nu numai în casă, ci şi în curte, piv­
niţă şi în grajd.
Dar nu acestea m'au surprins, şi nu despre
acestea vreau să spun. Nu vreau să spun nici
despre felul cum îşi lucră oamenii viile, nici
despre grădinile pline cu tot felul de meri,
peri, cireşi, cari îi aduc Neamţului un frumos
venit, fără ca să deie cu sapa sau cu hârleţul,
nici despre câmpiile bogate şi îngrijite ca gră­
dinile celor mai harnici economi dela noi.
Păi doară două confesiuni într'o comună
eventual şi cu două şcoli (sau cu nici una)
şi cu doi preoţi, unul unit, altul neunit, sunt şi
pe la noi. Străzi pardosite cu petri ascuţite de'ţi
rupi călţunii în ele mai sunt şi pe la unele oră­
şele dela noi. Lumină electrică? de asta e în
multe oraşe dela noi din Ardeal. Iar apaduct?
De
ăsta e şi la Sibiiu,
Braşov,
Cluj, — Zic nu
despre acestea vreau să spun, ci despre institu­
tele economice şi sanitare ce-am aflat aci.
In satul acesta e o bancă sătească, care
e înfiinţată de vr'o 23 de ani. Membru la banca
aceasta se poate face şi cel din urmă ziler.
Cvota (Geschäfsanteil) adecă maximul sumei cu
care poate lua cineva parte la cooperativă e
500 de mărci. Astea 500 sute nu trebuesc însă
plătite deodată, nici în rate de câte 10—20 de
mărci, ci în rate lunare de câte cel puţin 50 de
pfenigi (30 de creţari). Aceşti 50 de pfenigi lu­
nar e obligat să-i plătească fiecare membru
până
ce a ajuns
la suma de 50 de mărci. De aci
încolo îi stă în voie fiecărui membru să plă­
tească şi mai departe până va ajunge la 500 de
mărci, dar de obligat nu-i obligat. Dividenda ce
se cuvine după cele 50 de mărci nu se poate
ridica, ci se scrie an de an lângă ratele plătite,
până când capitalul face cvota complectă de
500 Mărci. Capitalul social la banca aceasta face
abia 17 mii de Mărci. O sumă destul de mică,
dar fiind însoţirea pusă pe baza garanţiei neţăr­
murite,
are credit la centrala
cooperativelor
până
la suma de 500 mii de Mărci. La ce însă banca
asta modestă nu prea e avizată, căci i se aduc
depuneri din greu. In anul 1910 depunerile au
fost 384 de mii de Mărci. Pentru depuneri să
plăteşte 4 la sută iar pentru împrumuturi 5%Aproape toţi membrii au avut cont curent. Ve­
nitul curat a fost pe anul 1910 de 5040 de
Mărci. Din suma aceasta s'a plătit 6 % dividenda
(Aci nu-s tantieme) iar restul s'a împărţit aşa:
1000 Mărci pentru podurile şi drumurile de pe
hotar, 1400 Mărci pentru spitalul şi azilul băeţilor săraci din comună, 600 Mărci pentru pro­
curarea de aparate în sala de gimnastică comu­
nală. Restul la fondul de rezervă.
Tot aci e o tovărăşie pentru procurarea articlilor de lipsă la economia de câmp şi la vie­
rii, însoţirea asta s'ar putea zice, că n'are capital
Pag. 11
R O M Â N U L
Kr. 70—1911.
Fondat în anul 1882.
Telefon No. 688.
BRUCK
tapeţier, decorator şi fabrică de mobile în
A R A D ,
e cel mai mic şi mai ieftin
aparat gramofon fără pâlnie.
Andrássy-tér 25, palatul Neumann.
(Lângă cofetăria Matzky).
Se capătă la unicul vânzător din Arad:
Recomandă mobilele sale propriu pre­
gătite, solide şi de o execuţie elegantă.
Raueh şi Szatmári
Pentru camere de durmit dela 190 fl.
negustori de sticlării şi obiecte de poreelan.
N E U S C H L O S Z
1
^ ' ^ T Ä H ^
Garnituri de salon,
dela 95
florini.
Preţuri de cumpă- ţ
rare c o n v e n a b i l e »
In prăvălia aceasta s e pot cumpăra sub cele
mai favorabile condiţiuni de plătit, gramafoane
8e vând esclusiv MOBILE
de lemn tare ş i vestit
• • D D NEU8CHL08Z.
|
sistem „ E u f o n " şi „ P a t h é " şi plăci româ­
neşti cu cântece dela Sibiiu si Oravita. — La
dorinţă s e trimit preţ-curente gratuite şi fran­
F u r n i s o r u ! societâţei
cailor ferate vulgare.
cate. — Telefon urban si comitatens nr. 4 4 .
Atelier de I-u rang.
P i t i atenţi la
HffiBär
D e a s t ă d a t ă publicul —
de mărfuri
— va p u t e a c u m p ă r a
urmeze u n scurt extras:
in orice contitote
romoniie, flori de po­
rumbele, flori de tei
flori de friguri, r ă d ă ­
cini si f r u n z e de m ă t r ă g u n ă , flori de s o c ile
verzi, ori uscate si Hespe de
5
frapţin.
l i l i H l i l i i i l
Farma cia lui
Szokoly Sándor
A r a d , Piaţa Kelemen
(vis-â-vis de biserica sârbească).
firma!
din cauza marei aglomeraţii
ieftin.
S p r e o r i e n t a r e l a s sa
Cămăşi tricot, cuptuş'ţe cu plisă dela 75 cr. Cătrinţe
25 cr,
Pantaloni tricot, »
„
»
> 75 „
Jambiere pentru femei
75 „
Cămăşi fine pt. bărbaţi
„ 99 „
Ghete femeieşti de iarnă
60 n
Umbrele de mătase (ottoman, extrafine)
Cămăşifinebărb. cu pieptul de mătase
„ 120 „
165 „
Bonete elegante
Gulere in toate formele
„ 13 „
100 „
Galoşi
Manşete colorate sau alae
„ 19 »
126 „
Ismene
fine
„ 45 „
Mănuşi de piele
90 „
Mănuşi de piele
> 50 „
Corsete fine
48 „
Gramafoan«
>
8 fl.
Geantă de mâna. pt. dame
25 „
Plăci duple, diametru 26 cm.
» 90 cr. Trico pentru ccpii
30 „
Ciorapi (patent)
Păpuşi
» 275 „
15 ,
Haine de trico pt. fete
Ploiere de mătase pt. domni
„ 170 „
75 „
Îmbrăcăminte de iarnă
120 >
Ghete cu talpa duplă pt. domni
„ 60 „
Ghete cu şirete pentru copii
56 »
Bretele
„ 25 „
Bretele pentru copii
04 »
Gămăşi de pânză fină pentru femei
„ 55 „
Şăpci tricotate pt. băieţi
82 >
Corsete brodate
„ 81 „
Batiste pentru copii
04 >
Cămeşi tricotate pentru femei
„ 50 „
Mrnuşi împletite de iarnă
15 .
Trico pentru femei
> 59 „
Jambiere pt, copii
35 »
Ciorapi de iarnă femeieşti
„ 25 „
Galoşi pt copii
90 »
Mănuşi tricotate şt căptuşite pt. femei ., 20 „
Depozit de haine de iarnă pentru copii, jucării; cele mai frumoase obiecte dela 25 cr.
— Geamantane din piele americană dela 65 cr. în sus. — Geamantan cu cute dela
225 cr. In sus. — Corfiţe de piele de târg dela 30 cr. în sus. — Serviz pentru 6
persoane pentru vin, bere şi rachiu dela 90 cr. în colo. — Fructiere cu 6 tălgeruşe.
dela 90 cr. In colo.
Afară de acestea vă stau la dispoziţie cele mai frumoase obiecte ocazionale de
argint china, cu preţuri fabuloase. — Depozit de jucărele şi căruţe de păpuşe. — Mare
asortiment de cordoane de gumă cu cus. aur şi mătase cea 50 cr. Plăci de gramafon In
preţ de 1 fl. — Mănuşi, imitaţie de piele cu căptuşală fină 3 5 cor. — Asortiment de
boa şi manşoane.
Pentru comoditatea publicului, am aranjat eliniea de păpuşe, In eare se vindeeă
totfelul de păpuşe şi sä pregătesc modele.
Fieştecare cumpărător a r e favorul de a-şi mări o fotografie.
Asortiment de căruţe pentru păpuşe dela 4 i 75 cr. In sus.
Toate se căpăta în bazarul de c o n c u r e n t a din edificiul
trului, vis-â-vis d e cei 13 martiri, a lui
REICH EL.
tea­
Pag. 12.
R O M Â N U L
7« doare ceVa?
Nr. 70—1911.
n
Magazinul electrotehnic al lui:
atelier d e
ştampiie
Kalmár József Ural
d e g u m i şi g r a v u r ă
Krad, Salacz-utca Hr. 3.
Str.Salac tir.2. :: Telefon:242
••••••••••••••••••••••••
Montează m o t o a r e
cele
electrică
firme
şi
ştampile
instalează
scrisori,
d e o ţ e l . a-
r a m ă şi g u m ă ,
cu preţurile
mai m o d e r a t e ,
gra­
vuri d e monograme,
electrice
pentru industriaşi,
lumina
Execută artistic
cu
etc. etc.
firma
sigile
(embleme),
stanţe, cuie pentru steaguri, insignă
pen­
t r u societăţi şi s p o r t . Magazin d e m a ş i n i
pentru numeraţie,
ş t a m p i l e p e n t r u d a t şi
prese p t . r o t u n z i r e . —• E x e c u ţ i e p r o m p t ă .
I. R e n u m i t u l „ F l u i d u l E l z a " a l u i F e i ­
l e r , e, după experienţele noastre linişitor
de dureri, vindecător, încetează durerile; r e ­
pede şi sigur vindecă reumă (spurc), slăbire
de nervi, j u n g h i u r i in coaste, influenţa, d u ­
reri de cap. de dinţi, de spate, amorţeală,
durere de ochi, migrlnă şi multe nepomenite
aci. Fluidul Elsa a lui Feller e folosit cu efect
fără păreche la răguşală, catar, dureri de
piept ti gât şi morburi din curent ori r ă ­
ceală. Adevărat e n u m a i dacă pe sticlă este
numele >Feiler*. — 12 sticle mici sau 6 mari,
ori 8 sticle speciale, K. 5 franco.
II. Vestim apoi, că lumea foloseşte eu efect dis­
tins şi sigur Pilulele-Rebarbara de mânat
alui Feiler, contra durerilor de stomac, sgârciuri, lipsă de poftă, arsuri d e fiere, greaţă
ameţeală, râgăeli, haemeroide şi alte conturbări de mistuire. — 6 cutii franco cu 4 cor.
— Să n e ferim însă de imitaţiuni şi să adre­
săm acurat a ş a :
Cugeti
feiler,
V.
î m p r u m u t u r i
eu amortizaţie şi împrumuturi
vinderea
fi cumpărarea d e moşii
şi p a r c e l a r e a l o r o mij­
l o c e ş t e mai avantajos:
Covârşesc orice concurgi
*
pentru funcţionar,
prin bunătatea, durabili­
tatea şi ieftinătatea lor
g h e t e l e p e n t r u b ă r b a ţ i , femei şi copii p r e g ă t i t e din
piele n e a g r ă ori c o l o r a t ă în atelierul p r o p r i u al lui
Biroul de i n t e r m e d i a r e :
Vig Lajos
Arad, Árpád-tér N. 5.
::::
apot«ar.
de
sub numărul
3
strada
Kossuth,
Arad.
Ghete j u m ă t ă ţ i s e capătă în orice fel de fazon.
Telefon Nr. 6 7 1 . ::::
Cumpăr
S t u t t i c a , C e n t r a l a 122 ( c o m i t . Z a g r a b ) .
sau dau în schimb
pentru alte
obiecte:
Recipise de amanet,
DACA
DOMNIATA
doreşti să-ţi cumperi u n aparat montat cu
motor
bun
perfect
Fraţii Fischer
fabricanţi d e pânză d e sârmă, d e
împletitură pentru gard, d e site
Z Z Z ş i d e s a l t e l e d e s â r m ă ZIZZZZ
şi de o p r o d u c t i v i t a t e
d e o s e b i t ă
Arad,
str. J ó z s e f f ő l i e r c e g
Fabrica: str. Kossuth nr. 4 5 .
R e c o m a n d a în atenţiunea
Telefon 557
cu p r e ţ u r i f a v o r a b i l e , sul» c o n d i ţ i n n i a v a n t a j i î o a s e , având g a r a n ţ i e d e p l i n a , — adresează-te cu o scrisoare cătră
S Z Ű C S
t o i felul
cu
preţuri
d e obiecte
afară
Deutsch Izidor,
orologier şi bijutier.
A r a d , str. W e i t z e r
Jătics.
(Palatul Minoriţilor).
Magazinul de oroloage şi bijuterii cel
mai mare din Arad. Cea mai ieftină
sursă de cumpărat.
Telefon 438.
binevoitoare
Onor. public magazinul său bine
cu
n r . S.
aur, argint sdrobit şi bijuterii,
asoriat
d e specialitate
de orice
concurenţă.
Preţ-curent la dorinţă să trimite gratuit. §
Ö D Ö N
BUDAPEST, UI., nagymező-ufea 68.
a făcut cel ce a întrebuinţat în mod uşuratic
pentru vindecarea reumatismului, a p o d a grei, a paralizei, a furnicarii, junghiurilor,
durerilor săgetătoare, durerii d e spate şi
mijloc, sfâşieri de oase, etc în loc d e
întreprindere comercială de maşini industriale şi economice,
şi firma va trimite p r e ţ - c n r e i i t şi e l i n i i n a r « l e
spese — gratis.
Pentro sezonul I p r i n !
Se caută urgent
Recomand magazinul meu bogat asortat în
un a b s o l v e n t d e v r e o ş c o a l ă c o m s u p . , dela c a r e
se r e c e r e a fi b u n stilist de limba r o m â n ă , p e n t r u
a p u t e a c o r e s p o n d a d e sine s t ă t ă t o r , p r e c u m şi
a p o s e d e în scris şi vorbit 1. m a g h i a r a şi g e r m a n ă .
Ofertele î n z e s t r a t e cu c o p i a a t e s t a t e l o r , c u r r i c u ­
l u m vitae, fotografia absolut n e c e s a r ă , p r e c u m şi
i n d i c a r e a p r e t e n z i u n e i d e salar, e t c . , s u n t a se
a d r e s a cu posibilă u r g e n ţ ă c ă t r ă d i r e c ţ i u n e a in­
stitutului m a i j o s indicat.
S e reflectează
numai
la p u t e r i t i n e r e şi s e r i o a s e . Postul e a se o c u p a
imediat.
Mare asortiment în pălării d e băieţi p e
lângă preturi fixate. Totodată recomand
pălării de bărbaţi, albituri, cravate şi mile.
=
atelierul meu de blănărie =
pentru toate lucrările ce cad în b r a n ş a
aceasta pe lângă serviciul cel mai prompt.
r.
J
Cu s t i m ă :
l u i Bálint (János".)
T i m i s o a r a - F a b r í G . mm«.
tm
Budapesta
V.,
Sas-u.
2 4 szám.
veritabil d e K R I E G N E R , vre-o imitaţiune de nici o treabă. — Vă recomandăm
deci grabnic, tuturor celor ce sufer de reumă,
de dureri cauzate de răceală şi curent ori de
alte boale amintite, să întrebuinţeze îndată
R p i r - n l di Krieger,
care e preparat esclusiv în laboratorul iui
Kriegner, Budapest, Baross-u. 3.,
deci acolo aveţi să vă adresaţi, comandele.
Sticla mică 1 cor., una mare 2 cor. Cu posta
5 sticle mici francate 5 cor., ori 3 mari 6 cor.
cu rambursa, ori trimiţând preţul înainte.
Acest leac excelent cunoscut, întrece toate
spirturile (franzbrantvein) existente, căci
deja la prima frotare vindecă şi nu numai
că alină, b a chiar curmă durerea.
3-;l c u m p ă r a t s ă fiţi a t e n ţ i , n u c u m v a
să vă d e a imitaţiune !
R O M Â N U L
Nr. 70—1911.
Pag.
Liîerantul curţii şi
13.
cam. imp. regeşti.
MAGAZIN DE VESTMINTE PENTRU BĂRBAŢI, BĂIEŢI ŞI FETIŢE
A R A D .
A apărut preţcurentul de primăvară ilustrat, la dorinţă s e trimite gratuit şi francat.
TELEFON 474.
TELEFON 474.
Tobuze peRtru Ţigarete
S „Roehia-pantaloni" :
de fabrica
-l
nu
Ba r dou I -
c u m p ă r a t e la
Asociaţia călţunarilor aradanl"
(Aradi Czipőtermelő Szövetkezet), cari se pregătesc din pielea
cea mai b u n ă pe lângă p r e ţ u r i l e c e l e m a i
ieftine.
E r e c u n o s c u t ă şi trăinicia acestor ghete făcute cu îngrijire şi
de a c e e a fiecare va lucra în interesul său, dacă îşi va
p r o c u r a ghetele t r e b u i n c i o a s e la a c e a s t ă „ A s o c i a ţ i e "
care sunt mai bune şi mai
p l ă c u t e , se capătă la —
Librăria FRAŢII ROTH
(Aradi Czipőtermelő Szövetkezet)
AndráSSy-tér. (Vis-ă-vls de Monumentul-sfânt).
r
atenţie
•
strada
b u c u r a nieăiri de a ş a t r e c e r e , ca
ghetele de bărbaţi, dame ş i copii
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
ARAD,
se va
P i a ţ a l i b e r t ă ţ i i n r . 14.
l Cine vrea sä se î m b r a c e elegant, să cerceteze depozitul m e u m a r e
B d i n p a t r i e ş i s t r ă i n ă t a t e f ă r ă a fi o b l i g a t s ă c o m a n d e c e v a î n | | " J |
de
stofe
-:
atelierul meu de croitorie eglezască J |
D e á k - F e r e n c z
nr.
40.
—
L a m i n e s e p o a t e face un s a c c o , p a l t o n sau p a r d e s i u
î n c e p â n d d e l a 6 o c o r . i n s u s , c a r e s e p o a t e p l ă t i şi în r a t e .
(Casa
Or,
Winter).
e l e g a n t , d i n s t o f e l i n e şi i n e s c e p ţ i o n a b i l e
— Mă rog d e sprijinul m u l t on. p u b l i c .
Cu stimă
Horváth Florian,
Mare
croitor
de
m o d ă
engiezascá
pentru
bărbaţi
asortiment
de
Stabilimentul de sculptură în piatră a
ghete de b a l
văd. lui FRANK VILMOS
::
în coloarea aurului, din atlas
albastru şi trandafiriu, din
::
R e c o m a n d în a t e n ţ i u n e a binevoitoare a On.
Public, m a g a z i n u l m e u b o g a t a s o r t a t de
piele de iaek şi ehevreaux
1
Piaţa Boros Béni Nr. 2 .
• I I I I I I S I I H I I I I I I i l B f l l O i l l B H I f l B B I I I I I B l l I I
la
IU pietrii mormântale £
m m
Pentru orientare ţin să amintesc că firma aceasta o conduc dela 1883
spre cea mai mare mulţumire a publicului şi şi pe mai departe scopul
îmi va fi ca să satisfac stimaţii mei clienţii cu serviciu solid, prompt
şi atent. — Garantă deplină dă pentru împlinirea oricărei comande
maestrul sculptor, conducătorul întreprinderi mele, d-nul J a c o b
B e l l o n i , care de 42 de ani lucră în branşa asta. — R o g mult
preţuitul sprijin şi pe mai departe. — Cu tot respectul :
văd. lui F R A N K V I L M O S .
cel mai distins magazin de ghete.
ARAD, Andrássy-tér nr. 20.
25 (11)
Prăvălie nouă de ghete! Klein József
Atelier de ghete de bărbaţi şi dame, s e primesc comande după mă­
sură, se fac părţi superioare şi cusături la ghete cu preţuri moderate.
Pag. 14.
în
R O M Â N U L
Rog respectuos onoratele muşterii, că în u r m a u n o r
legături avantagioase. c u m p ă r â n d material excelent
cu preţuri ieftine, apropiindu-se sezonul de primă­
vară şi de vară, să-mi
o n o r e z e salonul cu vi­
zitele d-nealor preţioase,
deoarece sunt în situaţia
plăcută d e a le oferi cele mai elegante şi m o ­
d e r n e pălării, cu preţuri deosebit d e favorabile.
Se roagă d e sprijin binevoitor, cu cel mai a d â n c respect
LÁZÁR
CZ.
saion de pălării
Arad. piaţa A n d r á s s y nr. 13.
Nr.
•
şi birou Je informaţtuni in
Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile procesuale,
extraprocesuale, administrative şi comerciale; mijlocesc
î m p r u m u t u r i personale, hipotecare şi amortizaţionale
ieftin şi în scurt timp; mijlocesc cumpărări, vânzări,
exarendări de bunuri, maşini, motoare şi atte rechisite
economice; finanţez parcelări de moşii, esoparez aju­
toare de stat pentru preoţi, învăţători, scoale şi pentru
eumprarea de izlaze şi păşuni; efeptuesc tot felul de co­
mande comerciale eventual şi la bursă prompt pe lângă
t a x e m o d e r a t e şi anticipaţie pentru corespondenţă.
•
•
•
•
•
•
Dr. Constantin Manea, advocat dipl. -- VIII, flögtelekl-o. 1 0 . 1 . 7 . Telefon 171-27.
-r^-w^T^.
Irisetă si
m~—
Institut de asigurare indigen — m
„TRANSSYLVANIA"
Sibiiu, str. Cisnădiei 1 — 5 (în casele proprii)
a introdus, ca s ă satisfacă în toată privinţa dorinţa p u ­
blicului asigurător, câteva tarife n o u ă (Lg, X.g, XIXg,)
după care s'a făcut posibilă încheierea de asigurări cu
40% participare la câştig, după câte 3 ani de a s i g u r a r e !
Aceasta participare la c â ş t i g nu s e calculează în premiile
viitoare, ci s e plăteşte în nutnărar, ceeace î n s e a m n ă o
însemnată reducere a premiului. Dacă d. e x . : o persoană
de 20 de ani încheie o asigurare p e K. 10.000 după tari­
ful XlX.g. astfel, c ă acest capital după o plătire de pre­
miu în decurs d e 30 de ani, la ajungerea etăţii de 50 d e
ani ai persoanei asigurate s ă s e p l ă t e a s c ă de jumătate,
iar cealaltă jumătate la moartea întâmplată, mai târziu
va avea după acest tarif s ă s o l v e a s c ă un premiu anual
de Coroane 28640, v a s ă zică cu totul Coroane 7992'—.
Primeşte însă în schimb după câte 3 ani de asigurare
înapoi 40% din premiu, a d e c ă în total K. 1065'60, ca
participare la c â ş t i g ! Prin urmare t o a t e s p e s e l e acestei
asigurări fac K.6926'40. Când însă moartea asiguratului
s'ar întâmpla mai înainte, a d e c ă înainte de anul al 50-lea
al etăţii, banca ar plăti imediat cele 10*000 de cor. întregi
erezilor. Atunci, natural şi premiul plătit va fi mai mic.
70-1911.
La
^.-v^-v^-v
Gomei Demeter,
farmacist în O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) , găsiţi următoarele p r e p a ­
r a t e c o s m e t i c e de bun renume :
Bfll C r e a m d e b e n z o e m y g d a l e .
Creamul de benzoe serveşte
p e n t r u conservarea, înfrumseţarea şi albirea manilor şi feţei, dând tot­
odată şi o tinetă deosebită
Delăturează tot felul d e n e c u r ă ţ e n i i de pe
m â n ă şi faţa, —• precum : pete, bubiţe, zgrăbunţe. pisteni (mitesser), pre­
cum netezeşte şi zbârciturile.
Conţinutul creamului acestuia e nestricăcios pentru faţă şi mâni.
am~ Preţul 60 fii. * • a a s • • • • • • • * * • • » •
BBi S ă p u n u l d e b e n z o e m y g d a l e .
lette.
flori.
E preparat din ingredienţie
Albeşte şi netezeşte pielea.
Săpun excelent pentru toi-
foarte fi. e şi din mirosuri pi&cute de
Preţul 10 fii. ~mi
••••••••••••
H
Poudre-Veturien.
Acopere foarte bine, încât nici nu se ob­
servă c ă faţa este pudrată.
Întrebuinţată pudra cu creamul de b e n z e s
mygdale. scuteşte de urmările neplăcute, ee altcum a r cauza vântul şi
razele soarelni. Este in c u i o a r e albă, roza şi gal bina. P r e ţ u l 1 cor. "3«
an
Veturien-Parfeum.
Veravioletta, cel mai fin parfum de vio­
rele, lăcrămioare şi scumpie (iorgovan). Preţul 1*60 fii. - * * BBBBBBBB
BBS ,,Ideal", cel mai nou parfum.
BBi
Preţul 2 cor.
NHMMN
A p a d e g u r ă „ C r e m s i e r " (albă sau roşie).
Prin întrebuin­
ţarea apei acesteia, nu devin dinţii găunoşi, — şi d e l ă t u r e a z ă
durerea
dinţilor, precum să şi întăresc dinţii şi gingiile. Prin î n t r e b u i n ţ a r e a apei
acesteia, să delăturează mirosul n e p l ă c u t şi greu din gură.
Prin intrab u i n ţ a r e a apei acesteia cu pravul d e dinţi , . C r e m s i e r ' , devin dinţii foarte
frumoşi, albi. Preţul 80 fii. " » S
'
Bl
P r a v u l d e dinţi „ C r e m s i e r " .
acestuia
Prospecte şi informaţiuni asupra acestui tarif, cum şi asu­
pra tuturor celorlalte, se dau în orice timp şi cu toată
prevenirea prin D i r e c ţ i u n e sau prin reprezentanţii ei.
devin dinţii frumoşi
BB1 P e r i i d e dinţi,
şi albi.
fine.
BBS E s e n ţ ă d e C h i n a .
Prin întrebuinţarea
Preţul 70 fii. "3*13
pravului
AAAAAAAAAÁ
Alegere mare, în diferite preţuri,
mas
Contra căderii părului, cu rezultat foarte
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Reprezentanta pentru urad se află la D-nul lullu l Herbay
strada Szécseny Nr. 1.
A c q u i s i t o r i se caută
BBI
C l i in a t a n n o p o m a d a . Pentru c r e ş t e r e a pârului. Preţul 70 fii.
BH
O l e u d e n u c ă . Extract de n u c a oleica, pentru c o n z e r v a r e a pă­
rului.
1 sticlă
80 fii. < • & • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • * • • • •
pretutindeni.
Toate acestea să pot primi la
t61) 1 - : .
M. Cornel Demeter, Ori
M a g a z i e d e a r t i c l i i p e n t r u b i s e r i c ă şi p r e o ţ i
GEORGE jANCOVICI
ARAD
Forray-utca N-rul 12.
Aduc la cunoştinţa Onoratului public că au sosit
•
• noutăţi
Postavuri de reverenzi, brăuri
" în stofe, mătăsuri, delainuri, zefyruri, cretoane, batisturi
şi multe alte articole cari nu s e pot toate înşira.
:::
, roşii, vinete şi negre, t
Ciorapi
împletiţi
^
•
^
•
Cea mai boyată magazie în articlii pentru sfintele biserici şi preoţi.
în
temniţă.
Nr. 7 0 — 1 9 1 1 .
R O M Â N U L
social. Cvota aci face numai 3 mărci odată pen­
tru totdeauna. Fiind însă şi aceasta ca şi banca
pusă pe baza garantei netermurite are credit.
Averea celor peste 300 de membri e o garantă
destul de solidă pentru fabricanţii cu cari stă
tovărăşia în legătură directă. In a n u l 1910 s'au
procurat prin însoţirea asta mărfuri ca: maşinării
agricole, sămânţe, pari de vie, stropitori, gunoi
artificial etc, în suma de 153 mii de mărci.
Proprietarii de viie (nu toţi locuitorii se
ocupă cu vieritul) şi-au separat tovărăşia lor
pentru valorarea strugurilor şi mai ales a vinu­
rilor. La aceasta sunt membri toţi vierii din co­
mună, bogaţi şi săraci. Singur ,,Burgermeister"-ul
face excepţie. Bogătanul acesta produce la an
câte 40—50 mii de ferii de vin. Dânsul îmi
spune, că-i peste măsură să se facă membru. îşi
are pivniţele sale, pivniţer specialist în ale vi­
nului. Spunea însă, că de 10 ani de când există
tovărăşia vierilor, vinurile sătenilor totdeauna au
fost mai cu preţ vândute ca ale dânsului.
„Diese Winzer Genossenschaften haben ei­
nen sehr guten Ruf und ihr Wein ist sehr ge­
sucht".
Vinurile aduse astă-toamnă la tovărăşie au
fost plătite cu 60 Pfg. de litră (Risling de' Rin).
In luna viitoare, îmi spune un membru din di­
recţiunea acestei tovărăşii, aproape întreg cvantul
de vin va fi trimis la Berlin per 85 Pfg. de litră.
Va să zică ar fi un venit de 25 Pfg. de litră.
Plusui acesta substrăgându-se spesele de adm.
(cam 5 Pfg. dela litră) se va distribui membrilor
în bani gata cu ocazia proximei adunări ge­
nerale.
Afară de acestea trei tovărăşii mai e în co­
mună şi „Consumferein". Aci sunt 215 membri.
Cvota 60 de Mărci. Consumul s'ar putea zice că
e bolta celor 215 de membri. Scopul acestei
bolţi nu e ca să câştige mult, ci ca respectivii
membri să fie serviţi bine şi ieftin. Nemembrii
nu pot cumpăra de aci nici măcar o cutie de
chibrite, iar membrii n'au voie să cumpere dela
altă boltă din comună. Dacă cineva ar îndrăz­
ni-o aceasta, atunci primadată ar fi pedepsit cu
20 de mărci, iar a doua oară şi-ar pierde drep­
tul de membru, fără ca să i-se reînapoieze cvota.
Dispoziţia aceasta statutară, îmi spune parohul
local, e'cu totul superfluă, deoarece mărfurile din
„Consum" sunt nu numai mai ieftine, ci sunt de
preferit şi ca calitate, aşa, că nu-i trece prin
minte nici unui membru să târguiască dela altă
boltă din comună.
Comuna asta mai are şi un spital şi un azil
pentru băieţii orfani ori mai săraci. Ambele sunt
susţinute de toţi locuitorii comunei, dar mai ales
din subvenţia ce o dau an de an cele 4 tovă­
răşii din comună.
Conducerea azilului şi a spitalului e încre­
dinţată la 4 surori de caritate. Femeile acestea
cercetează cu dragoste de mamă pe bolnavii din
comună, pe la casele lor. La caz de lipsă veghiază chiar la patul bolnavilor îngrijindu-i con­
form sfatului medical. Bine înţeles aceasta o
fac la cazuri de morburi mai grele. La spitalul
comunal sunt transportaţi şi îngrijiţi numai cei
cu morburi lipicioase ori cei săraci, cari n'au de
cine să fie îngrijiţi acasă.
Pentru-ca tinerimea (feciorii) pe deoparte
să nu tragă la crâşme duminecile şi sărbătorile
după amiazi, pe de altă parte să aibă unde se
se deprindă la sporturi, comuna a zidit de vre-o
4 ani o frumoasă sală de gimnastică. Aci sub
conducerea unui dascăl şi a unui fruntaş din
comună fost sergent-major la miliţie, băeţii să
deprind în gimnastică la o parte precum şi în
exerciţii militare.
Pentru fetele dela 15 ani în sus mai e aci o
şcoală să îi zicem de „menaj". In şcoala acea­
sta cele 2 învăţătoare din comună instruiază fe­
tele în ale fertului, dar mai ales cuin trebue să
ţină o femeie ordine şi bună rânduială la casă.
Toate institutele acestea sunt puse la cale
şi conduse de fruntaşii comunei: Btirgermeisteri,
învăţători etc., dar mai ales de cei 2 preoţi, cari
deşi sunt unul catolic celalalt protestant, totuşi
Pag. 7.
când e vorbă de binele poporului, amândoi sunt
numai Nemţi, amândoi sunt fiaţi. I-am văzut
Dumineca trecută stând unul lângă altul cu
ocazia adunării generale a băncii săteşti. Unul
e prezidentul direcţiunii, celalalt e prezidentul
comitetului de supraveghere, pentru care oficiu
n'au absolut nici o remuneraţiune.
Mi-a plăcut de ei!
Adrian Oţoiu.
Gronica feminină.
Pfifltrii-ce ou se însoară bărbaţii?
in.
Până aici am arătat în câtva unele rele, cari
sperie tinerimea de a se căsători, şi cari poate
pe neştiute s'au încuibat în multe familii bune,
dar pe cari toate mamele sunt datoare a le delătura şi a se feri de ele; sunt datoare societăţii şi
neamului, ca să-şi dee sama bine cum cresc co­
pilaşii lor, viitoarele mame, dela care depinde
limba, portul, cinstea şi fala neamului ro­
mânesc.
Viitoarele mame să fie Ia înălţimea chemării
lor azi, când In ea trăeşte neamul nostru, ele deci
trebue să fie tari în credinţa moştenită dela moşii
şi strămoşii noştri; mândre de neamul şi limba
lor frumoasă; iubitoare de adevăr, de curăţenia
sufletului, şi a tot ce le încunjoară, cruţătoare,
harnice, şi să se ştie însufleţi pentru tot ce e no­
bil, folositor şi frumos; să ţină la cinstea casei
lor, ca la un altar sfânt, şi să fie asemenea unui
soare, care cu razele lui binefăcătoare aduce no­
roc şi belşug milioanelor de popoare ale lumei.
Da, femeia să fie ca un soare, — ca un soare a
cărui raze aduc belşug, — dar să nu fie soa­
rele, care toată ziua străluceşte pe stradă.
Atunci, când bărbaţii vor vedea, şi vor afla
astfel de fiinţe ideale, atunci; — o atunci numai
poate fi vorba, că vor rămânea neînsuraţi, sau că
numai cu frică şi groază se vor apropia de că­
sătorie.
Dar aşa cum se cresc fetiţele în cele mai
multe case azi, — dacă vom urma tot pe acest
drum, atunci mereu vom auzi plângeri şi unul
zice: Nu, nu, nu îndrăsnesc să mă însor, căci
la pretenţiunile fetelor de azi trebue un venit anual de cel puţin 20 mii cor. — abstrăgând dela
acea împrejurare, că o soţie, care trăeşte numai
pentru societate, şi e roaba formelor şi a modei,
aceea nici-când nu poate ferici pe ai săi, căci
nu-i ajunge timp.
Alt bărbat cuminte vede încă şi mai mult.
El cunoaşte pe atare doamnă tânără de când a
fost fată, o ştie, că atunci era mai modestă, fiind
fată săracă, dar după ce a ajuns la ceva stăricică,
nu mai cutezai să zici, că e aceea — şi acel
bărbat desigur zice : Nu, nu, nu mă mai însor
niciodată, căci uite şi prietenul meu din orăşelul
X s'a căsătorit din iubire, a luat fată săracă şi
totuşi... ei, soţia lui cochetează, soţia lui... se
poartă scandalos — atunci cum să te căsătoreşti ?
Cele, ce au ceva bănişori aduc lângă zestre un
vagon de pretenţiuni, şi-şi închipue, că ele cu
bănişorii lor te-au făcut domn şi fără de ele ai
fost nime — iar cele sărace — (onoare excepţiunilor) dacă să văd odată la bine, capătă poftă
a fi şi ele ca cele crescute în palate — iar unele,
cum am arătat mai sus, abuzează în modul cel
mai îndrăsneţ de iubirea şi credinţa bărbatului ei
idealist.
Poate unele femei în sburdălnicia şi îmbui­
barea lor, nici nu-şi dau seama de crima ce să­
vârşesc prin uşurinţa lor de aşi uita de datoria
şi de demnitatea lor, dar fapt e, că sunt multe,
foarte multe de acest soi, cari sperie tineretul dela
căsătorie.
Cu tot respectul încunoştinţez stim. public român, că am
în ARAD, strada Kossuth nr. 66 un
deschis
salon de croitorie pentru bărbaţi,
unde pregătesc cu pricepere şi gust neîntrecut tot felul de vestminte pentru
bărbaţi şi uniforme preoţeşti. In urma studiilor făcute în străinătate sunt
în situaţia să satisfac ireproşabil cele mai pretenţioase gusturi.
3. Fiindcă am ajuns la punctul acesta şi
în legătură cu demnitatea femeilor voiu să arăt
şi vina bărbaţilor la aceea, că pe zi ce trece
soţiile necredincioase se înmulţesc.
Frumuseţa unui bărbat e caracterul. Ce ca­
racter are acel bărbat, care aleargă după soţia
prietenului său ? Nu-i acel bărbat, care strică
fericirea, căsnicia altora mai rău decât un ban­
dit? Dacă o femeie e numai cât de cât frumu­
şică, aceea e destul ca să fie incomodată şi ur­
mărită cu priviri impertinente şi observări ne­
cuviincioase. Acum dacă femeia nu stă pe un
nivel foarte înalt moral — cade — şi pentruce?
Pentrucă înaintea bărbaţilor, acele femei sunt
preferite. Da, femeile uşuratice se înmulţesc —
dar pentruce? Pentrucă bărbaţilor, acelea le plac
Cei mai mulţi nu caută în femeie un suflet frumos şi
calităţi distinse sufleteşti, ci le îndrăgesc după
făptura lor trufaşe. Bărbaţilor nu le trebue so­
ţii serioase, care să le fie tovarăşe credincioase
în lupta vieţii — nu — lor le trebue păpuşi, ei
caută în femeie jucărie, ş'apoi domnilor — jucă­
riile sunt făcute din marfă uşoară.
Mulţi, foarte mulţi tineri trăiţi în societa­
tea femeilor păpuşi, femeilor jucării, cari i-au
ruinat în cea mai frumoasă
etate, încep să fie
blasaţi, ei nu mai simt pentru femeie, decât dis­
preţ şi disgust. Asemenea bărbaţii, prea adeseori
dupăce şi-au ruinat sănătatea şi averea, atunci
îşi iau refugiu la căsătorie.
Cu un cinism nemaipomenit el are cute­
zanţa a-şi ridica ochii la cel mai candid suflet
al societăţii şi nu odată s'a întâmplat, că tineri
de felul acesta au nenorocit pe cele mai distinse
fetiţe tinere.
Pentruce ? — Pentrucă lui nu-i trebue so­
ţia — el nu cu acea dragoste sfântă în suflet
îşi îndreaptă privirea la fiinţa curată, care vrea
să-i cadă jertfă, — nu, el la aşa ceva nu visează
— lui pur şi simplu e lăcomie la zestrea fru­
moasei fetiţe. Ce merită astfel de bărbat ?...
Că sunt multe femei, cari cheltuiesc sume
enorme pe haine şi pălării, şi că femeile sunt
luxoase, încă în cea mai mare parte bărbaţii sunt
de vină, pentrucă în baluri şi societăţi şi pe tot
locul, ei tot după cele pompos gătite aleargă,
lor li-se dă întâietate, celor cochete, celor luxoase
li-se aduc onoruri, omagiu şi dorinţa acelor pă­
puşi e poruncă pentru cei mai serioşi bărbaţi,
până când mamele adevărate, soţiile credincioase,
pe care numai bărbatul lor le îmbracă, şi prin
urmare nu pot străluci cu haina, ca cele de mai
sus, acele adeseori sunt desconsiderate, ba ade­
seori sunt salutate aşa a lene atingând abea de­
getele la marginea pălăriei.
Tot aceasta se poate zice şi de fetele ti­
nere. Când merg la baluri, la petreceri bărbaţii,
tinerii jucători, toţi vor preferi să-şi petreacă cu
fetele cari vor fi mai pompos gătite şi cu pri­
vire mai îndrăsneaţă, până când cele îmbrăcate
modest, mai solide şi sfioase vor fi jucate tura
de datorie şi de aici încolo noapte bună! E
dar evident, că pe petrecerea proximă toate se
vor sili să fie în haine scumpe şi toate se vor
întrece în purtare îndrăsneaţă, căci doar, nu-i pe
lumea aceea fată tânără, care nu doreşte să fie
admirată şi preferită.
Aşa dar, am putea zice cu drept cuvânt,
că bărbaţii sprijinesc luxul şi cochetăria. Pof­
tească deci bărbaţii şi nu alerge după cele gă­
tite, ci să fie preferite cele modeste, cele simplu
îmbrăcate, iar pe femeile cochete să le despreţuiască şi încunjure, şi veţi vedea, că rezultatul
va fi uimitor.
Şi acum încă odată: mamelor creşteţi şi
bărbaţi cu caracter de aur!
Aşi dori dragă prietenă să-mi scrii şi tu
părerile tale cu privire la tema aceasta.
Te sărut dragă Silvia!
O mamă.
R u g â n d sprijinul binevoitor
semnez cu distinsă stimă
GEORGE M A R I T A
croitor de uniforme şi haine bărbăteşti.
R O M Â N U L
Pag. 8.
Invitare la abonament
In curând sunt trei luni dela apariţia aces­
tui ziar. Cu 1 Aprilie v. intrăm în al doilea cvartal
de an. Cetitorii pot să-şi facă acum icoană des­
pre chipul, cum am înţeles noi rostul unui ziar
politic românesc. Nu voim să fim înşine judecă­
tori, nici reclamă de bâlciu nu vom face pentru
acest ziar.
„Românul" este organul de publicitate al co­
mitetului naţional român. Nu reprezintă coterii,
nici grupări, nici interese personale, „Românul" re­
prezintă excluziv interesele partidului naţional
român.
Era o imposibilitate, ca partidul naţional ro­
mân să nu-şi aibă organul său. Şi ar fi un semn
de mare slăbiciune a acestui partid, dacă ziarul,
care este pus numai în serviciul cauzei naţionale
a neamului românesc, nu ar afla sprijin la ade­
renţii partidului naţional.
Nu ne putem plânge de lipsa acestui spri­
jin. In timpul scurt de trei luni numărul abona­
ţilor noştri atinge aproape cifra de trei mii. Nu­
mărul acesta însă nu este suficient. Un ziar mare,
cum este „Românul" necesitează sacrificii mate­
riale foarte mari.
Comitetul naţional a adus sacrificiile aces­
tea în buna nădejde, că ele vor fi spre binele
neamului nostru, care la rândul său va veni şi
dânsul întru sprijinirea tendinţelor curate ale co­
mitetului naţional român.
Redactarea ziarului s'a făcut cu cea mai
mare îngrijire.
Voim să fim înţeleşi de toţi Românii din
Ungaria şi Ardeal şi pentru aceea grijim mai
ales, ca limba acestui ziar să nu se depărteze
prea mult de graiul poporului nostru. Ţinta
noastră este, ca, afară de politică, „Românul" să
ofere cetitorilor săi distracţie nobilă, învăţătură
în cele economice, luminare în afacerile sociale şi
informaţie despre ceeace se petrece în lume. In
numărul nostru de Duminecă am deschis rubrică
permanentă pentru chestia femenină, iar numă­
rul poporal voim să rămână şi pentru viitor un
izvor de însufleţire naţională şi de întărire a
poporului în credinţa strămoşească.
Cu multă satisfacţie sufletească putem con­
stata, că în această grea muncă a noastră am
aflat sprijinul multor bărbaţi şi femei de cea mai
mare valoare în viaţa noastră obştească.
Partea politică a ziarului nostru este con­
dusă şi scrisă de bărbaţi, ca: dr. VasilieLucaciu,
dr. Iuliu Maniu, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr.
Aurel Vlad, dr. Victor Bontescu, dr. Ştefan C.
Popp, dr. Ioan Suciu etc.
Românul are apoi colaboratori şi pentru
celelalte popoare nemaghiare din patrie, pe dr.
Mihail Polit (pentru Sârbi), dr. Milan Hodza,
(pentru Slovaci), dr. Vladimir Kuschnir (pentru
Ruteni).
Ziarul nostru ţine corespondenţi stabili în
Budapesta, Viena şi Bucureşti şi are corespon­
denţi în toate centrele româneşti din patrie.
In partea literară cetitorii noştri au putut
întâlni numele fruntaşilor scriitori români: /. L.
Caragiale, D. Anghel, Em. Gărleanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, P. Cerna, A. Lăpădatu,
Petre V. Haneş, Const. A. Giulescu, Petru Dulfu,
Em. Grigorovitza, Z. Bârsanu, Em. Isac, Horia
Petra-Petrescu şi mulţi alţii.
Afară de foiletonul zilnic, am înfiinţat o
rubrică permanentă pentru litere, ştiinţe şi arte,
la care colaborează mai mulţi distinşi bărbaţi
literaţi şi de ştiinţe (I. Corbii, V. Gilu, dr. Al.
Bogdan ş. a.). Dăm apoi regulat şi nuvele mai
mari şi romane. Am publicat până acum nuvela
„Piatra Muierii' de Em. Grigorovitza,
„Mama"
de vestitul scriitor german Zahn şi acum se pu­
blică romanul Mary de Björnson.
Am dat o îngrijire deosebită părţii econo­
mice, care este condusă de bărbaţi specialişti (dr.
Virgil Madgearu, Adrian Otoiu, Const. Băilă şi
alţii.)
1
Ijagazinul de haine pentru dame şi copii al madamei
Nr. 7 0 - 1911.
La Cronica femenină colaborează dame de
înaltă cultură literară („Românca", „O mamă",
Neli Cornea, Aurelia Pop etc.)
Pentru popularizarea acestui nobil joc, am
deschis în numărul nostru de Dumineca o ru­
brică permanentă de şach, care este asemenea con­
dusă de specialişti.
Ne vom nizui, ca „Românul" să ajungă Ia
posibilă perfecţiune astfel, ca să suplinească ori
ce ziar străin şi să se poată încuiba în toate ca­
sele româneşti prin însăşi valoarea sa.
In scopul acesta cerem acum la înce­
putul cvartalului al doilea sprijinul publicului
românesc şi rugăm pe toţi aderenţii sinceri
ai partidului naţional român s ă aboneze
„Românul".
Abonamentul este pentru numărul d e z i :
Pe un an
28 cor.
Pe Va de an
14 „
Pe 3 lunî
7 „
Pe 1 lună
2 40 cor.
Pentru numărul poporal:
Pe un an
4 cor.
Pe V de an
2 „
Pentru România numărul
de zi pe 1 an
40 franci
pe V2 de an
. . . 20 „
numărul poporal
10 „
Numărul poporal va apărea ca şi până aci,
în fiecare săptămână Vineri dimineaţa.
Abonamentele, inseratele şi toate scrisorile
referitoare la administrarea ziarului se vor adresa:
Administraţiunii „Românul" — Arad (Str. Battyányi Nr. 2), iară scrisorile referitoare la par­
tea redacţională se vor trimite: Redacţiei ziaru­
lui „Românul" — Arad (Str. Battyănyi Nr. 2).
Rugăm pe toţi aderenţii partidului naţional
român, să inziste, ca toate casinele, restauran­
tele şi cafenelele, cercetate de dânşii, să aboneze
ziarul „Românul".
Redacţia şi administraţia
ziarului „Românul".
2
IN FOR MAŢI UNI
A/ad, 9 Aprilie 1911.
De-ale noastre.
D . Caragiale, amicul şi colaboratorul
nostru, ne roagă stăruitor "sa TTécIaram categoric, pentru a evita orice confusiune sau
bănuială, că în „ R q m â n j ^ ^ j i j b l i c ă şi
nici nu va publica mlcar un singur, rând
de proză llrT^-T"TscaTTc^numeJe dsale.
Atragem atenţia cititorilor noştri, în
special al preoţilor şi învăţătorilor — asupra articolului nostru de economie:
Ce
are un sat din Germania, datorit dlui Adrian Oţoiu, — articol ce le va fi de mult
folos.
învăţător premiat. Comisiunea admini­
strativă a oraşului Arad la propunerea ins­
pectorului Árpad Varjassy, a propus mi­
nistrului de culte distingerea merituosului
director al şcoalei româneşti gr.-or. din
Arad d. Iosif Moldovan. D . Moldovan este
unul dintre cei mai distinşi şi mai bine
cvalificaţi învăţători ai noştri, care pentru
aptitudinele sale pedagogice şi sociale
este stimat şi iubit nu numai de colegii
săi cari l-au distins alegându-1 preşedinte
al reuniunei lor, ci se bucură de mare
trecere în întreaga societate românească.
Corn. administrativă în adresa sa către
ministrul de culte şi instrucţiune publică
cere acordarea a 200 coroane în formă de
adaos personal anual pentru activitatea sa
neexcepţionabilă şi devotamentul, cu care
a servit şcoala în decurs de 27 ani.
Felicitări.
Calvarul unui învăţător. Chiar şi între mul­
tele şicanări, de cari avem noi, Românii, parte
pentru iubirea de neam şi de adevăr, e unic în
felul său cazul de „agitaţie în contra statului" al
d-lui Dimitrie Popoviciu, fost învăţător în Cuvin
şi din graţia procurorului — azi învăţător în suburbiul Arad-Şega, după un şir de necontenite
sâcăieli din partea factorilor administrativi, în
ochii cărora iubirea de lege, de limbă şi de neam,
aceste sublime însuşiri ale sufletului omenesc,
constituie un păcat atât de grav, ce reclamă amovarea la moment a învăţătorului conştient de
chemarea sa.
Patru ani de-alungul a suferit învăţătorul
Dimittie Popoviciu liniştit şi tare în conştiinţa sa
de român, maltratările nesfârşite ale celor ce vor
să mântuie Ungaria de păgânii de agitatori, —
aşteptând clipa, când adevărul va triumfa.
In anul 1908 era învăţătorul adorat al Cuvinului, când se trezeşte acuzat de agitaţie în faţa
comişiunei administrative, ca for disciplinar, care
în ciuda tuturor dovezilor îl condamnă la 100 cor.
amendă.
Procurorul apelează însă Ia ministrul cul­
telor împotriva acestei sentinţe, care nu i-se pă­
rea destul de grea ca să-i curme pofta d-lui Po­
poviciu de a-şi manifesta dragostea cătră neam.
Ministrul răspunde la dorinţa zelosului procuror,
cu amovare din oficiu.
Procedura aceasta a ministrului, stârni un
val de indignare în rândurile învăţătorilor români
şi înduplecă pe d. deputat dr. Şt. C. Pop să in­
terpeleze în Cameră pe ministrul cultelor contele
Apponyi. Acesta însă declară, că n'are cunoştinţă
de afacerea aceasta, care nu s'a făcut cu învoirea
lui, fiind dânsul de principiu, ca sentinţele mai
uşoare de felul acesta să le reducă, ori chiar să
le caseze. Totuşi n'a făcut nici o dispoziţie în
favorul învăţătorului nedreptăţit.
In răstimpul acesta d. Popoviciu ajunse şi în
faţa curţei cu juraţi pentru acelaş motiv. Aci în
butul stăruinţei intensive a d. dr. Iustin Marşieu,
fu condamnat la trei luni.
Mulţumită deci zelului patriotic al procuro­
rilor, ajunsese pe drumuri, şi condamnat la tem­
niţă învăţătorul român pentru împlinirea datorinţelor sale.
Ce era să facă între astfel de împrejurări?
Punându-şi nădejdea în dreptatea cauzei sale, apelase la Tablă. Aici oamenii erau mai nepreocu­
paţi, mai indulgenţi şi înţelegând situaţia, mulţu­
mită minunatului discurs al d-lui Marşieu, au anulat sentinţa de formală executare a unui om
nevinovat, ce o aduse Curtea cu juraţi.
Adevărul deci totuş a ieşit biruitor şi d-nul
Popoviciu după atâtea şicane nemeritate a isbutit
să fie absolvat. Rămânea încă să se pronunţe şi
comisiunea administrativă, ce s'a întâmplat ieri
înainte de amiaz..
Desbaterea s'a pornit cu puţine sorti de
izbândă, susţinându-se acuza şi pe mai departe
cu multă încăpăţinare de către procurorul Ke­
resztes.
In urma stăruinţelor depuse de d. dr. Mar­
şieu însă afacerea s'a terminat definitiv, ieşind d.
Popoviciu în schimbul, unei amende de o sută
coroane deplin rehabilitat în toate drepturile sale
de mai înainte. Sentinţa au primit-o ambele părţi
cu resignare.
II felicităm călduros pe d. Popoviciu pentru
curajul cu care a ştiut să înfrunte urgia procuro­
rilor şi ne bucurăm de bucuria Iui.
Rectificare la „Corespondenţa din Viena"
publicată în nrul 64. Banca Naţională a Româ­
niei a contribuit în anul 1910 cu suma de o mit
coroane pentru scopurile Societăţii bisericeşti
române din Viena.
R e c o m a n d ă în atenţiunea binevoitoare a o n o r a t u l u i public c u m p ă r ă t o r asortiment
t u l b o g a t d i n c e l e m a . e l e g a n t e b l u s e , h a l a t , p o a l e (pulpane)
şi c o s t u m e f e m e i e ş t i gătite în saloanele proprii.
• • • • • • • • • • • D
8 T E R N CECÍLIA
€
ARAD, strada Forray Nr. 2. 3
Preţurile
cele
mai
favorabile!
Comande după măsură execută prompt şi cu gust. Haine de doliu gată în 4 Ofţ
Nr. 70—1911.
i
La fondul congresului meseriaşilor noştri,
creat de „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu"
au mai dăruit: P. Muntean, c. şi r. colon. pens.
50 bani, Aron Suciu, c. şi r. locot. auditor 81 b.,
Leonte Muntean, stud. medic (Viena) 50 bani, dr.
Aurel Crăciunescu, prof. sem. 1 cor., Teodor
Stoia, director şcolar şi soţia sa Rosalia, învăţă­
toare (Veştem), câte 50 bani, Victor Tordăşianu, prezident 10 bani şi loan Voicu, sodal
rotar 50 bani.
A 21-a însoţire de credit Raiffeisen în comi­
tatul Sibiiu. O veche dorinţă a celor buni din
Topârcea s'a realizat zilele trecute, când la stă­
ruinţa vrednicilor fruntaşi de acolo şi îndeosebi
la îndemnul d-lui Vie. Tordăşianu, secretarul Reu­
niunei române agricole sibiiene, bază s'a pus la
Însoţirea de credit sistem Raiffeisen de acolo.
Statutele însoţirei sunt aprobate de trib. reg din
Sibiiu şi este a 21-a Însoţire de credit sistem
Raiffeisen în comitatul Sibiiu. Ea s'a declarat
aderentă a centr-dei însoţirilor ce e în în­
fiinţare.
Mulţămită. Adunarea generală a institutului
de credit şi economii „Albina", la propunerea
0n. Direcţiuni a institutului, a binevoit a ne vota,
din cvota de binefacere, şi de data aceasta un
ajutor de cor. 200 pentru scopurile urmărite de
Reuniunea noastră agricolă. Pentru acest repeţit
ajutor, exprimăm cea mai adâncă simţită mulţăHiită şi recunoştinţă a noastră. Sibiiu, 27 Martie
1911. Comitetul central al „Reuniunei rom de
agricultură din comitatul Sibiiu". Pant. Lucuţa,
prezident, Victor Tordăşianu, secretar.
Pag. 9 .
R O M Â N U L
„Transsilvania". Această bancă de asigu­
rare, a luat cu începerea anului acestuia, afară
de combinaţiunile ei numeroase de asigurare de
până azi, încă şi asigurarea de penziuni şi asi­
Necrolog. D. Petru Cosmuţia de Cerneşti a gurări cu parte' la câştig în piogramul ei de
operaţiune. Facem atent publicul cetitor, asupra
răposat la 4 Aprilie în vrâstă de 69 de ani. în­ inserţiunei din numărul de azi al institutului n o ­
mormântarea a avut Ioc Ia 6 Aprilie în cimite- stru de asigurare din patrie, recunoscut deosebit
riul bisericei gr. cat. române din Şimleu.
de culant şi avantajos.
Trimitem adânc întristatei familii condox Candidat de advocat şi un scriitor
lenţele noastre!
Promovare. Ni-se comunică: Candidatul de
advocat d. Nicolae Biraescu, a fost promovat
doctor în ştiinţele juridice. Felicitări.
Societatea bisericească română din Viena.
Marţi a ţinut comitetul prima şedinţă după adu­
narea generală, şi s'a constituit pe anul 1911
astfel: Prezident: d. General Alexandru Lupu,
Viceprezident: med. dr. Sterie N. Ciurcu. Secre­
tar I : dr. Mihai A. Popovici. Secretar I I ; Prof.
C. Nedelcu. Cassar: med. dr. Lazar Popovici.
Controlor I : med: dr. C. Mândrită. Controlor I I :
med. dr. Victor Roşea. Membrii în comitet fără
funcţie: inspect. sup. Iancu Balmoş. archit. Cesar
B. Poppovici. ing. Teofil Popovici. Membrii su­
plinitori: Milan Milcovici, juvelier. Nie. Sandulovici, ofic. minist. Daniii Polita, consil. militar.
Consiliul de revizuire: dr. loan Cuparescu, dr.
Marius Stürza, Gheorghe Torna, consil. guvernial.
Tribunalul arbitrai: Maior Grig. Trailovici, Nico­
lae Sandulovici ofic. min. Căpitan luliu Vancu.
află aplicare imediat în cancelaria subscri­
sului. — Dr. E. Andrea, advocat,
Ujegy­
ház
(Szebenm.)
0 tragedie. In Saldobagiu, lângă Oradea,
trăia o păreche tînără în cea mai mare fericire.
Pacea casei nu o turbura decât cloţanii ce în
timpul din urmă făceau mari pagube în cămară.
Bărbatul Alexandru Kovács pornise deci o goană
cumplită împotriva lor. Alaltăeri intrase iarăş în
cămară să împuşte cloţani. Nevastă-sa când ob­
servase, că se găteşte la vânat, se hotărî să-1
sperie. In grabă intră în cămară ascunzându-se
după nişte saci de bucate. In semiobscurul ce
era in cămară bărbatul însă intrând şi el i-se
părea că vede mişcând un şobolan. Să nu-l scape,
fără multă hezitare descarcă arma ucizând pe
iubita sa soţie, în credinţa că mişcările capului ei
cu păr bogat, e şobolan.
Soţia cu capul străpuns de glonte fără graiu
căzu moartă la pământ.
Pe bărbat, care e aproape nebun de durere,
nu l-au arestat.
La fondul dr. Petru Şpan pentru ajutorarea
copiilor de Moţi aplicaţi la meserii, al „Reuniu­
nei sodalilor români din Sibiiu" au întrat dela
colegii răposatului după cum urmează: dr. Nico­
lae Bălan, dr. Onisifor Ghibu, Aurel Bratu şi
Pentru augmentarea fundaţiunei luliu Bár- Timoteiu Popoviciu, câte 5 cor.; Victor Păcală
ilossy creată pentru premiarea şi ajutorarea ele­ 4 cor.; dr. Aurel Crăciunescu 2 cor.; Eugen T o vilor cu purtare morală bună dela şcoala gr. doran 1 cor. La acelaş fond au mai dăruit:
tat. din Turda, au mai contribuit: „Arieşana" profesorul seminarial Timoteiu Popoviciu, întru
institut de credit şi economii Turda 10 cor. Dr. veşnica odihnă a părintelui său, Dionisie Popo­
viciu, fost paroh în Tincova, 5 cor.; apoi Vasile
Georgiu Popescu, advocat 10 cor. Gavril Pop Suciu, paroh (Topârcea), loan Marin, par. (Râuv. protop., Măhaciu 5 cor. Emil Petricaş, comer­ sadului), câte 1 cor.; Iovian Mureşan, protopres- Albumul armatei române 27 tablouri frumos lu­
ciant Turda 5 cor. Nicolau Raţiu, v. preot 2 cor. biter (Turda), Gheorghe Maxim, comerciant
crate în mai multe colori în mărime de
42/52
Cor. 15-—
Ilie Crişan, econom 1 cor. Vasiliu Jurj, econom (Avrig) şi loan Manta sen., paroh (Gurarâului),
câte 2 cor.; dr. Pavel Oprişa, profesor gimnazial Album, Amintiri din Războiul indepen­
1 cor. Elena Gaia, 1 cor. Constantin Pepene 50
(Brad), loan Indreiu, paroh (Cebea), câte 3 cor.;
denţei 1877- 1878 . . .
Cor. 2-50
fii. Vasiliu Şandru, măsar20 fii. Cu discul în bi­ „Cassa de păstrare" (Miercurea) şi Avram Sârbu,
serică 174 fii. — Turda, 6 Aprilie 1911. Simion învăţător (Câmpeni), câte 5 cor. Starea fondu­
lui cor. 272-30.
Poruţiu, înv. gr.-cat.
Redactor responsabil: Atanasiu Hălmăgian.
BIBLIOGRAFII.
FOIŢA ZIARULUI „ROMANUL".
MARY.
Roman de B j ö r n s t j e r n e B j ö r n s o n —
Traducere iiberä de dr. Horia Petra-Petrescu
(15)
— Urmare —
Ioergen Thiis mărturisi, nimicit, c ă . . .
că. . , că . . . n'a avut alt scop, decât . . .
decât . . . decât . . .
— „Asta o ştiu eu", îi răspunse ea scurt.
Mai apoi au mers amândoi jos. La masă —
îşi rezervară o masă — la masă începu, fireşte,
Ioergen Thiis să vorbească iarăş despre Roey,
Nu putea să se lase bătut. Povesti, că oficerilor
le-a părut tuturora rău, că a trecut Francisc
Koey la ingineria militară. Că e un strateg de
seamă. Exerciţiile şi cele teoretice, şi cele prac­
tice, i-au dat posibilitatea să exceleze. Ioergen
aminti exemple, dar cei dela masă nu le-au pri­
ceput. Începu deci să povestească anecdote des­
pre Francisc Roey. Din viaţa lui cu camarazii,
din oficiul lui. Voia să le arate, cât este el de
iubit şi de îndrăsneţ. Mary era de părere, că
exemplele arată mai evident, cât e el de tinerel.
Ioergen începu deci să bată în retragere. Că a
povestit toate numai din auzite. Că Francisc
Roey e mult mai în vârstă decât dânsul.
— „Ce zici D-neata de el?", întrebă Thiis,
deodată, foarte inocent.
l i s m - f É i c Str. rlnrJrassy 1.1
Mary stete la îndoială ce să răspundă.-Toţi
se uitară la ea.
— „Povesteşte prea multe".
Ioergen începu să râdă.
— „Dar ce vrei să facă altceva? La energia
asta exuberantă de puteri?"
— „Da, dar să nu ne facă să suferim noi
pentru aceea".
Au râs toţi de răspunsul aoesta şi astfel
s'a deslegat încordarea, care cuprinsese pe toţi
mai 'nainte. Krog, şi d-na Dawes erau acum si­
guri, că Francisc Roey nu le va mai tulbura apa.
Ioergen Thiis deasemenea.
La opt şi jumătate s'au dus în sus, Mary
s'a rugat de iertare dacă se retrage deoarece
este foarte obosită. Se trânti pe pat, în odaia ei
şi auzi cum cântă la pian Ioergen Thiis. Mary
începu să plângă.
In seara următoare se afla pe marea, care
se întindea până departe şi era curată ca o oglindă. Amurgea încetişor spre noaptea de vară;
în depărtare să zăreau două columne de fum,
nimic altceva. O coloare sură, plăpândă, neîntre­
ruptă, sus şi jos. Mary se aşeză lângă reeling.
Nu vedea nici un om. Singurul sunet, care-1 au­
zea era larma maşinei.
Fusese jos în salon şi auzise muzică. Se
urcase sus, înaintea celorlalţi. O mâna aici un
simţemânt de singurătate fără de margini, la pri­
veliştea asta lipsită de conţinut.
Pretutindeni nori ca graniţă.
Nimic altceva decât nori; nici chiar un re­
flex al soarelui, care a apus.
Magazin de haine pentru
bărbaţi, băieţi şi copii.
Specialităţi în c o s t u m e
pentru copii, etc. etc. etc.
••••••••••••••••••••••••
Telefon pentru oraş şi comitat tir. 1053.
Şi ce-i rămăsese şi ei din splendoarea lu­
mei, pe care o părăsise tocmai ? Nu era şi îm­
prejurul ei şi şi într'ânsa tot atât de gol ?
Viaţa în călătorii se sfârşise; nici tatăl ei,
nici d-na Dawes nu mai voiau să o reînceapă
— o ştia ea asta prea bine. Acasă, în sânul de
mare, unde locuiau, n'avea nici chiar un vecin,
care şă-i fi tras atenţia.
în oraş, unde locuiau, o jumătate de oră
de acolo, nu era nici un om, de care să se fi
putut ţinea.
Nici chiar pentru atâta nu şi-a luat timp.
Simţea, că nu este nicăiri acasă. Viaţa,
care ţâşneşte din pământ şi leagă de ea, ceeace
se află pe el, nu era viaţa ei. Unde intra i-se
părea, ca şi când ar sta pe loc conversaţia şi s'ar
alege altă temă de discuţie, potrivită pentru ea.
Călătorii din lumea mare — world-trotters-'ú
— cari călătoreau cu ea, îi povesteau de în­
tâmplările din călătoriile .or, de muzeele şi de
concertele din locurile, unde călătoreau îm­
preună.
Câteodată şi de probleme, cari îi urmăreau
ori unde ar fi călătorit. Dar din toate astea nu
o interesa nici una mai adânc. Cunoştea formu­
lele pe dearostul.
Era mai mult un exerciţiu de vorbire
sau vorbărie fără de nici un scop, fără doar de
omorît vremea.
Omagiul, care i-se aducea şi care i-se ri­
dica câteodată până la un adevărat cult, începuse
deja de pe când fusese copilită şi când consi­
dera toate ca un joc frumos. Cu timpul s'a
!
Au sosit cele mai noue mode d e primăvară.
=
Asortiment uriaş.
=
Haine gata de bărbaţi, băieţi şi copii. Specia­
lităţi în pardesiuri c u p r e ţ u r i l e c e l e m a i
• • • • • • • • • • • • • • ieftine.
••••••••••••••
Pag. 1©.
R O M A N U L
Nr. 70—1911.
Vin de vânzare
H. Zeidner, Braşov
să află la subscrisa cu 4 8 c o r . hectolitru.
se
La
librăria:
află a doua carte pentru
deprinderea
„Limbei maghiare" de Koos-Goldiş, ediţiunea
Hl-a 1910, aprobată de înaltul min. reg.-ung.
de culte şi instrucţie publică sub nr. 120946
din 1 nov. 1910. — Preţul legat 4 0 fileri.
Aurelia Dr. Petran
Kovaszincz, com. Arad.
A apărut „Geografia" pentru şcoalele popo­
rale de Dr. N. Pop, ediţia X-a din anul 1911
complet prelucrată şi îngrijită de directorul
de şcoală Pompiliu Dan, Zerneşti. Cartea
este întocmită după recerinţele celui mai
nou plan de învăţământ şi este înaintată la
minist, spre aprobare. Provăzntă cu charta
colorată a Ungariei costă numai 6 0 fileri.
Domnii învăţători primesc după trimiterea
â 20 fileri câte un exemplar gratuit dela:
Se află de vânzare
vinuri
dintre sortele cele mai fine din viile D-lui K i s
B á l i n t dela C e t e a . Se pot căpăta şi în can­
tităţi mai mari. Dos itorii cumpărători să se adre­
seze Ia
Nicolae Sora Băro|u
Atelier de
a p r o v i z i o n a t c u c e l e m a i nouă
maşini, model nou. '
Cu respect încunoştiinţez pe cei inte;
resaţi, că am deschis atelier înzestrat c*
modelul cei mai nou de maşini
pe strada Mikes Kelemen, nr. 45—47 în Arad.
Primesc orice însărcinare de specialitate ca
cele mai moderate preţuri asigurându-vâ d»
executare promptă şi acurată.
Rog generosul sprijin, cu cel mai pro­
fund respect
K r o n b e r g e r István,
L i b r ă r i a H. Z e i d n e r , B r a ş o v
Szelyistye, Szeben m.
măsărie
stoler (másar) de model.
Se primesc învăţăeei, cari ştiu româneşte.
Se caută
v i n candidat
pentru cancelaria subscrisului.
Reflectanţii
să se adreseze direct comunicând condiţiile.
Haţeg, 1 9 1 1 4 / 5 .
Dr.
iriiri
Mare asortiment d e veritabile
rolele americane automatice.
Bile şi popice din ligilUttl sailCveritabil se pot procura cu
preţurile cele mai moderate în bazarul
\
\
UlJ 1 J J i
• • • •
Oayril Suciu.
Fire de legat via
cu cel mai favorabil preţ s e capătă în pră­
vălia de saci a lui B R A U N M I K S A
ARAD, piaţa Boros-Béni nr. 2 (lângă fraţii
Burza),
Aranjamente pentru
Un
Zimmerman Ignác,
prăvălie de obiecte decorative de Norinberg
şi de jucărele, Arad, piája Szabadság nr. 2 1 .
Tinár român
iesle, scara de fân, gard pentru stradă, şi
pietrii pentru pardosit, s e vând în strada
in etate d e 2 6 ani, posede perfect limba
maghiară, încâtva şi gemâna, caută pe lunile
Maiu-Iunie-Iulie-August, ocupaţiune ca admi­
nistrator la vre-o moşie, sau ca instructor
pe lângă băieţi. — Ofertele a s e adresa la
F l o r i a n nr. 15.
administraţia f o a i e i.
5 grajd i S
Cum o atingea întâmplarea aceasta.
obicinuit cu semnele acestea, ca cu o tură de
Trecea doar viaţa pe lângă ea, viaţa, care
„francaise".
Un singur caz, care puse pe griji întreagă aleargă dela continent la continent, pline de
familia, vre-o câteva cazuri, cari o durură puţin, gânduri şi de muncă, cari sunt veşnic într'un
au trecut şi au fost date uitărei repede; acum schimb aducător de roade mănoase.
era totul banal pe lângă ea, fără de nici o se­
Ea însă era silită să zacă aici şi să-şi tră­
riozitate. Stetea cu manile goale şi singură- iască traiul într'un ciubăr mititel. Valurile colo­
singurică.
sului lumesc îl aduceau în mişcare legănată, în­
Se sgudui odată în internul ei şi înfăţişarea cât trebue să te ţii bine, ca să nu cazi afară.
Stetea din nou singură în nemărginitul gol.
de uriaş a lui Francisc Roey îi apăru înainte,
îi apărea atât de lămurită, atât de evidentă în Trădată. Nu era asta trădare, dacă toate câte
toate amănuntele ei, chiar cele mai mici, încât le-a auzit şi văzut ea în cele trei continente ale
lumii, din viaţa poporului şi din sărbătorile bi­
i-s'a părut, că nu se poate urni din loc.
El nu era ca ceilalţi. Era faptul acesta, sericeşti şi naţionale, din operele de artă şi din
muzică, — dacă toate astea rămâneau acolo,
care a spăimântat-o atâta?
Tremura chiar numai gândindu-se la el. unde le-ai văzut şi auzit, iar ea se afla în pu­
Fără ca să voiască, vedea pe Alice cum stă stietatea aceasta grozavă, care stetea pe loc ?
lângă dânsul, cu o lascivitate în pieptul ei plin,
cu ochii ei frivoli...
CAPITOLUL AL VI-LEA.
în ce legătură se aflau aceştia doi întreAcasă.
olaltă? I-se făcu întuneric înaintea ochilor, o
Spre marea ei surprindere a urmat altfel.
îmboldea ceva, clocotea ceva în pieptul ei. Apoi
începu să plângă fără de veste.
îndată ce a pus piciorul pe pământul pa­
Auzi un şuer surd. Trebuia să pornească triei, a cetit în ochii bătrînilor şi a tinerilor
dela ceva mare. Privi într'acolo. Le venea înainte bucuria cea mai pronunţată a revederei. Bu­
un vapor gigantic, oceanic, fără de veste şi atât curia aceasta strălucea din feţele tuturora. O
de grozav de mare, încât Mary şi-a pierdut res­ vedea şi în feţele oamenilor, când a urcat spre
piraţia câtva timp. Se ridica din mijlocul mării piaţa principală; toţi erau veseli, toţi o salutau.
fără de nici un semnal de alarmă. Se apropie cu Până când ea nu dase nici o atenţie celorlalţi,
o iuţeală vertiginoasă de ei, crescu, crescu me­ ceilalţi au ţinut-o minte.
Din casa ei din piaţă au vrut mai apoi să
reu, un munte de foc cu lumini mari şi mici.
Valurile spumegătoare le răscolea şi trecu pe plece, în aceiaş zi, cu vaporul spre Krogskogen.
lângă vaporul lor. Numai o clipă — căci mai In restimpul petrecerei lor în oraş au venit ru­
deniile să le facă vizită. Voiau numai să-i
apoi s'a prefăcut într'un punct, în depărtare.
Mijloceşte bani
pe h i p o t e c ă ,
amorlisare
şi cu c a m b i i pe m o ş i i ,
ori
c a s e de c h i r i e , sub condiţiile
::
cele mai favorabile
::
Cele mai noui s u s c e p e n i a
plăci p e n t r u
O
O
gramofon:
Hulló falevél
dia „ G z i g á n y j z e r e l e m " şi din
• •
„Balkáni herczegnő" • •
se capătă la
K o c h
Dániel
A r a d , str. D e á k . - F e r e n c z .
V i s - á - v l s d e îs o t e l u l „ C r u c e a a l b ă " .
spună, cât de mult se bucură, că o văd — în
sfârşit — şi pe acasă. Ii povestiră şi ce im­
presie a făcut asupra lor portretul ei spaniol.
Portretul, care a fost expus mai întâiu aici, apoi
în capitală şi mai apoi într'un turneu prin în­
treagă ţara, cu alte portrete împreună. Gazetele
spun — dar va fi cetit ea desigur ceeace spun
gazetele!
— Nu, gazete n'a luat ea în mână, decât
foarte rar, câte una, care apărea tocmai unde se
aflau ei din întâmplare.
— „Nu ceteşti gazete din patrie?"
— „Ba da, dacă mi-le arată tata".
Au întrebat-o de nu i-a povestit tatăl ei
sau d-na Dawes de ceeace spuneau gazetele.
— „Nu".
Ştii că-i bună ?! I-s'a dus vestea în întreagă
Norvegia. Acesta el al treilea portret al ei. Sau
chiar al patrulea. Şi ăsta e ce! mai bun din
toate. A fost reprodus doar chiar şi aici, în revista
ilustrată. A mai fost reprodus şi de o revistă de
artă engleză, de „Studio".
Nu ştie nimic de toate astea?
— „Nu".
întreg tineretul orăşelului e mândru de dânsa.
De aceea au aşteptat şi cu „maialul", cu serbătoarea de primăvară, până va veni ea acasă.
— „Vreau să facă paradă cu tine".
— „Cu mine?"
— „Da. E vorba să mergem la Marienlust.
Cu un vapor de aici şi cu unul din oraşul înve­
cinat. Acolo o să ne întâlnim. Ioergen Thiis a
aranjat întreagă festivitatea din Paris".
(Va urma)
8 ü c s F. Vilmos
A r a d , Karolina-utca nr. 8.
D Casă proprie lângă filiala poştală. 0
Nr. 70—1911.
R O M A N U L
P a g . 15.
Ai văzut d-ta minune vre-odată ?
SLW^C
T i * *
•
i r « 4 A ;
__
V
i
d
^tmX^KwZ
•
n
chiar azi de actualitate de care se vorbeşte
acum pretutindenea
• H H H
O
I l l l D I l I l t ^
în interesul bine priceput al d-tale preturile din galantarul meu de ghete din
•p r i V e Ş t e ,
i
Aşa-i că nu?
\\Zj£,R
i ^ c t
I p f ^ Aşa-i că nu ?
str
ada Z r í n y i !
G a l a n t a r e l e ( v i t r i n e l e ) sunt deschise şi D u m i n e c a d u p ă p r â n z ! fk
d u m i n e c ă î n a i n t e d e p r â n z fifi atenţi p e c o r z o .
P r o d u c t iMdi&en.
Am onoare a încunoştinţa stimatul public, că în pră­
vălia mea de ghete de pe strada KÁPOLNA nr. 14,
de azi începând se capătă
ghete *« bărbaţi, femei # copii
P
din miî teiialul cel mai bun cu preţurile cele mai scăzute.
Comande după măsură se execută dela cele mai luxoase
până la cele mai simple. Pingeliri şi reparaturi se primesc.
Mare asortiment de călcâie de gumă, creme şi şireturi.
Se roagă de sprijinul valoros al mult stimatului public,
gata de a servi
P
A
P
S
Z
T
R
E
Z
S
Ő
,
meşter-căltunar.
Material
In atenţiunea propriei, de maşini. •
•
•
•
•
•
Avizez mult stimaţii proprietari de maşini, că în atelierul
meu de ferărie, bine aranjat, interprind străformarea ma­
şinilor de orice sistem; iar reparări de specialitate pri­
mesc pe lângă garantă de un an. Deprinderea de vreme
îndelungată tn aceasta branşă e garantă, că o să-mi
mulţumesc comitenţii cu lucrările cele mai bune. Caut
o garnitură de treerat pentru a o închiria pe un au,
sau a lucra cu ea peste vară pe jumătate de câştig.
•
•
• Kiss Ernő, Ä
Se roagă de binevoitoare
•
•
•
•
c o m a n d ă cu toată stima
H D , Sir. KáflÉa 26.
exwelent.
L7
r niry n
şi pentru
canalizare
Fac şi reparez prompt şi ieftin orice fel de canalizare,
scalde, closete, pumpe atât în loc, cât şi în provinţă.
Cunoştinţele câştigate in 25 ani, tot aşa activ, de 15 ani în Urad
e garantă stimaţilor muşterii, că angajamentele le îm­
plinesc cu pricepere
şi acurateţa.
Se roagă de spri­
jinul onorat, public :
La administraţia ziarului
okos Mártó
meşter-monter § urad, Str. Petőfi 4.
Românul"
se primesc anunţuri cu preţurile
Singurul compactor român!
Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public român din Arad
şi provincie, că am arangiat din 'noú atelierul meu cu cele mai
cele mai moderate.
•
•
•
•
m o d e r n e m a ş i n i şi m a t e r i a l
p r i v i t o r Sa a c e a s t ă b r a n ş e ,
•
•
•
•
precum execut cu diliginţă şi pe lângă cele mai moderate pre­
ţuri: decoraţii pentru cărţi bisericeşti, albumuri pentru foto­
grafii, note şi gramatom, panglice Ia cununi funebrale şi
tot felul de lucrări atingătoare de această branşe.
Bazându-mă pe sprijinul on. public român, sperând că mă vor
cercetă şi încuragiâ cu comandele am rămas cu deosebită stimă:
::: IUSTIN ARDELEAN, compactor :::
ARAD, strada Weitzer János Nr. 13 vis-ä-vis de poştă.
H H
R O M Â N U L
Pag. 16.
.?-!. H O T I
.!-?.
I
sau
?
CINE
1
?
n'a cumpărat încă dela noi o OBLIGAŢIUNE DE CÂŞTIG
CU PREMIE CONVERTITĂ dela B A N C A H I P O T E C A R Ă
U N G A R Ă , acela să nu se mai răsgândească mult,
căci îşi bate numai j o c de norocul propriu.
s u n t c e i c e fură, Iar
Aceste obligaţiuni
Nr. 70—1911.
lozuri, -
cum le mai numeşte misera plebs, — s e Vând. c a p â -
I
-l
n e a c e a c a l d ă , din care cauză le creşte preţul pe ?i
ce merge şi pentru a înlesni cumpărarea lor fiecăruia, noi le vindem de prezent pe
33 rate lunare de câte 6 coroane
şi recomandăm ia tot natu, să cumpere cel puţin o bucată, dacă vrea să câştige suma de
Coroane 300.000
care este câştigul principal la tragerea proximă, care va fi deja în 25 April 1911.
Cine ne trimite până la acest termin
suma
de
6
cor.,
acela va lua parte
şi la tragerea aceasta.
Nime sä nu întârzie! Tot natu să-şi încerce norocul!
Aceste hârtii de valoare oferă cele mai mari şanse de câştig !
Anual
25|ll.,
25|IV.,
25|VI.,
© trageri:
25|VIII., 25|X. si 27|XII.
Iată câştigurile principale
Coroane:
1,000.000,
500.000,
300.000,
100.000,
75.000
şi o mulţime de câştiguri mai mici, cari ajung în fiecare au la sorţi!!
îndată ce ni-se asigurează suma de 6 cor., ca rata primă, i-se trimite cumpărătorului
Lrista
de rate
legală, în care se induce S e r i a §1 n u m ă r u l o b l i g a ţ i u n e ! d e c â ş t i g ce i-s'a vândut.
Deja după achitarea
ratei prime cumpărătorul e îndreptăţit la toate tragerile şi câştigurile cu cari s'ar trage la sorţi obligaţiunea lui, îl
privesc numai pe el. După achitarea tuturor ratelor i-se trimite obligaţiunea de câştig originală, care până atuncia
se păstrează în cassa noastră de fer sub controla statului. Aceasta are o valoare permanentă şi se poate vinde
ori când cu preţul de bursă.
Comandele se pot face pe cuponul dela mandatul postai (asignaţiunea de bani) cu care sunt a s e trimite
6 cor. ca rata primă. Pentru plătirea celoralalte rate vom trimite P. T. cumpărători cecuri poştale, prin cari erată
spesele d e porto.
X o t lozul t r e b u i e s e câştige!
« w .••••••••••••••••••••••
Oameni buni!! ..
• • • • • • • • •
• • •
Când Vă stă norocul cu coşul plin la uşe, nu Vă râsgândiţi mult, ci
puneţi mâna pe e l ! !
Deci nu întârziaţi cu trimiterea ratei prime
înainte de tragerea din 2 5 April 1 9 1 1 .
::::
Cu desluşiri stăm gratuit
la dispoziţia fiecăruia, z z z z z r
Comandele sunt a se adresa cătră:
i
Budapest V., Sas-utca 2 4 szám.
TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZANE ARAD.
i
i
j